NAȚIUNEA ROMÂNĂ din 1937. Publicații din județul nostru – Năsăud – Cluj – Feldru – Rebrișoara

În cotidianul politic, economic și social „Națiunea Română” (an. XI, nr. 8, din 13 ianuarie 1937) ce apărea la Cluj, citim articolul „Publicații grănicere năsăudene”, scris de gazetarul Emil Boșca-Mălin (originar din Maieru), semnat cu pseudonimul „M. Mălin”. Printre altele, autorul notează: „Ținutul Năsăudului are un întreg trecut cultural, cu vechi instituții de cultură, cu cele mai vechi reviste ardelene, încât talentele tinere, cari răsar din toate părțile, fecunditatea lor care adaugă zi de zi un material valoros patrimoniului cultural moștenit, nu ne miră”. El regretă că tinerii aceștia nu „s’au unit într-un mănunchi, nu s’au organizat într’un cerc literar”. Autorul laudă „Arhiva Someșană” a lui Virgil Șotropa; multe vor dispărea, zice el, „având soarta gazatei Năsăudul, a idealistului popă Ilarion Boțiu sau a Săptămânii de la Bistrița a d-lui Mathei junior, „fructul viselor părintelui Gavril Bichigean dela Năsăud și a profesorului Linu, o gazetă care, cu toată culoarea de politică a atacat cu succes multe probleme culturale și economice locale. E oarecum o continuatoare a Gazetei Bistriții, de mult dispărută, și care nu va întârzia să se culce definitiv pe o rână, pentru că apare cu dificultăți – tehnice și redacționale – evidente și întârzieri înăbușitoare”. „În schimb, continuă E. B.-M., din un sat prăpădit, bântuit de sărăcie verde și blăstămat de haiduciile țăranilor de prin secolele trecute, din comuna Runcu Salvei a pornit la drum lung și greu tânărul Iulian Chita cu gazeta Poporul, care are o peană minunată și „își scoate gazeta regulat de aproape doi ani, și-a mărit-o, și-a publicat romanul, iar acum are de gând să facă zile fripte câtorva din graniță”. „Oricum, Iulian Chita merită o vorbă bună, un cuvânt cald de încurajare”. În continuare, este prezentată gazeta Solia „a neastâmpăratului popă Costan Ion, zisă și Tovărășia Căminelor Culturale din jud. Năsăud”. Boșca-Mălin regretă că aici nu publică „toate condeile din graniță”, totul fiind lăsat pe umerii „visătorului” Ariton Rognean, „ai lui Neamțu ori ai lui Pop Ioan, poetul Vetrei”. Totuși, „Solia promite să fie o revistă bună, serioasă și citită”. Urmează prezentarea revistei Vatra a „Asociației Învățătorilor din jud. Năsăud” a învățătorului pensionar Ion Barna (originar din Maieru), care „se străduiește să devină revistă literară” „Câteva condeie bune justifică această afirmație” (n. n., în timpul scurtei sale vieți, aici, a publicat o povestire și scriitorul Pavel Dan). E. B.-M. încheie scriind: „Sunt informat […] că afară de aceste publicații grănicere, ar mai apărea prin Prundul Bârgăului, o nouă revistă lunară, condusă de câțiva tineri bârgăuani”, dar regretă că n-a avut plăcerea s-o cunoască.

*

            La rubrica „Știri din Năsăud”, din același număr, aflăm că Dionisiu Maior, „directorul școlii normale de băieți din localitate a primit funcțiunea de director de studii al Centrului de perfecționare O. E. T. R. din Breaza și va fi suplinit de părintele profesor Ioan Seplecan, iar catedra de pedagogie de Gheorghe Zăgreanu, profesor suplinitor al liceului „Gh. Coșbuc”. O altă știre din Năsăud se referă la faptul că „a izbucnit un mic incendiu la restaurantul d-lui Laurențiu Berindei, dar focul a fost stins de Pompieri, fără a provoca pagube considerabile”.

*

            În numărul 9 al aceleiași reviste (din 19 ianuarie 1937), decanul Facultății de Litere din Cluj, prof. univ. dr. Nicolae Drăganu (1884-1939, originar din Zagra) anunță  un „Concurs pentru ocuparea locurilor de bursieri acordate de guvernul francez” […] „Recrutarea și recomandarea acestor bursieri se face prin concurs. Candidații titrați ai Facultății de Litere din Cluj vor înainta la Secretariat până la 1 Aprilie 1937 inclusiv, o cerere însoțită de următoarele acte:

1. Diploma de licență sau de doctorat.
2. Certificat de avere și venituri.
3. Curriculum vitae.
4. O declarație despre specialitățile ce le va urma în Franța”.

*

Un articol cutremurător (nesemnat), din nr. 12, se intitulează tot „Știri din Năsăud”, cu subtitlul „O fetiță mutilată de o automașină C. F. R. în com. Feldru – Năsăud”. Din el aflăm că fetița Maria Salvan, însoțită de fratele ei mai mic, Petru, din comuna Rebrișoara, au plecat în Feldru „pentru a vizita pe tatăl lor, care era angajat ca păstor la un proprietar”. Seara, la întoarcere, tatăl lor i-a însoțit, dar pe podul C. F. R., de lângă comuna Feldru, „au fost surprinși de o automașină care făcuse inspecții la lucrările C. F. R. din Ilva Mică”. Din cauză că podul a fost foarte îngust, „n’au avut posibilitatea să se ferească, așa încât în marea lor disperare tatăl și copilul au sărit de pe pod în Someș, spărgându-și capetele și fracturându-și câte o mână”. „Fetița însă în spaima care a cuprins-o n’a putut sări și astfel a fost prinsă de automașină. Capul i’a fost mutilat îngrozitor și picioarele i’au fost tăiate. Oribila nenorocire a alarmat întreg satul Feldru”. „O comisie medico-legală din orașul Bistrița s’a deplasat la fața locului, autorizând înmormântarea cadavrului”. Salvan Petru și fiul său, în stare foarte gravă, au fost transportați în Rebrișoara, unde „doctorul Emil Bodescu, medicul circ. sanitare Năsăud, le’a dat primele îngrijiri. Autorul articolului propune autorităților superioare C. F. R. „să dispună aprobarea și acordarea unui ajutor bănesc pentru nenorociți”. De asemenea, „Căminul cultural Anton Precup din Rebrișoara a înaintat o petiție inspecției a VII-a, mișcare, C. F. R. din Cluj pentru a lua măsuri în consecință”.

            Din același articol, aflăm că doctorul Ghiță Poleacu, medic-inspector, a făcut inspecții sanitare în circumscripțiile: Telciu, Năsăud și Sângeorz-Băi, în cea din urmă localitate a avut și o anchetă. Împreună cu doctorul Oana „s’au deplasat în comuna Ilva Mică, unde au făcut un studiu al situației sanitare”. Tot acum, dr. Poleacu Ghiță a vizitat dispensarul și farmacia din Rebrișoara, fiind impresionat de organizarea acestora; el a promis că va cere înființarea „unui post pentru o soră de caritate, având în vedere mărirea acestui sat cu aproape 6000 locuitori”.

            Dintr-o altă notiță, aflăm că judecătorul-șef Oreste Mercheș și judecătorul dr. Ovidiu Handrea s-au deplasat zilnic „în comunele aparținătoare cercului Judecătoriei mixte Năsăud, pentru a prezida tragerea la sorți pentru primenirea consiliilor comunale cu jumătate din membri”.

                                                                            Icu Crăciun