Icu Crăciun: NAȚIUNEA ROMÂNĂ din 1937. Arhiva Someșană - Năsăud – Rebrișoara

În cotidianul politic, economic și social „Națiunea Română” (an. XI, nr. 4, din 6 ianuarie 1937), ce apărea la Cluj, gazetarul Emil Boșca-Mălin (originar din Maieru) prezintă, în sinteză, la rubrica „Publicații grănicere”, sumarul revistei „Arhiva Someșană”, nr. 20 din decembrie 1936, semnat cu pseudonimul „M. Mălin”. „Această publicație – zice E. B.-M. – e scriptura credințelor bătrâne grănicere, e altarul vitejiei Cătanelor negre cu cădelnițări de fapte mari în umbra cărora crește întreaga generație a tinerilor intelectuali grăniceri”. Numărul acesta „aduce prețioase contribuții istorice menite să limpezească anii tulburi de dinainte de militarizarea ținutului din 1761”. Exigentul redactor Virgil Șotropa în articolul „Vizite, ospătări și omagieri pe vremuri”, „dezvăluie, bazat pe documente, intențiunile Sașilor bistrițeni cari încercau să îndulcească și să câștige de partea lor delegațiile constătătoare din înalți funcționari care aveau să raporteze curții de la Viena despre stările sociale din Valea Rodnei și ținutul Bistriței a căror locuitori s’au răsculat împotriva nedreptăților și opresiunii ce îndurau din partea orășenilor și magistratului bistrițean”. O lectură unică din acest număr o constituie „Ziarul grănicerului Vasile Crăciun din Nepos”, început cu anul 1697 „când s’au statornicit religia greco-unită în acest cerc” și sfârșind cu 1848 „când s’au ridicat Țara Ungurească contra Țării Ardealului să ne biruiască și să fim ungurilor slujitori”. Apoi, E. B.-M. notează că Iuliu Moisil, „bătrânul patriarh al graniței, continuă publicarea biografiilor bărbaților Năsăudeni: Vasile Nașcu, botanistul Florian cavaler de Porcius, locotenentul Petru Tanco și Ioachim Mureșanu”, după care adaugă că același Iuliu Moisil mai publică și un studiu asupra „Teatrului din Năsăud”. De asemenea, universitarul clujean Iuliu Morariu scrie „un temeinic studiu asupra ornamenticei florale din Valea Zăgrii (județul Năsăud)”, iar „tânărul Onisim Filipoi, un harnic și fecund cercetător al trecutului grăniceresc, custodele Muzeului Năsăudean, publică șapte interesante scrisori ale unui spion și trădător Maxim Gălan din Năsăud, care informa prin 1760 pe magistratul din Bistrița despre toate cele petrecute în Vidicul valach”. I. T. Echim publică, în această revistă, „un amplu studiu asupra familiei grănicerești Bejan din Monor (j. Năsăud) a cărei descendent este d. ministru Petre Bejan”. E. B.-M. precizează că articole interesante mai publică: preotul G. Coșbuc (Două scrisori ale poetului Coșbuc), Florian Bădoiu (Muzica populară din Leșu), A. A. Mureșianu (O scrisoare a vicarului Mărianu), iar însuși E. B.- M. articolul „Cercetând arhivele rodnene”; el sugerează că publicarea actelor și ordonanțelor vicariale să fie și traduse din limba germană „pentru a fi posibilă folosirea lor drept izvoare pentru monografiile satelor”. Autorul prezentării se arată plăcut impresionat de articolul lui Virgil Șotropa, intitulat „Reflexiuni pe vârful Ineului”, care cuprinde „amintiri scrise într’o limbă curgătoare și melodioasă, cu descrieri sugestive și portrete vii de oameni de mult dispăruți”.

*

            Un articol (nesemnat) din acest număr se numește „Știri din Năsăud”, cu subtitlul „Balul mascat al Crucii Roșii, filiala Năsăud”. Suntem informați că în seara zilei de 31 decembrie 1936, în sala festivă a școlii normale de băieți, filiala Năsăud a societății naționale de Cruce Roșie a organizat „un frumos bal mascat al Revelionului, cu scopul de a se augmenta fondurile pentru ajutorarea copiilor săraci”. Inițiatoarea a fost „prezidenta Vichi Bancu”. Între participanți s-au remarcat familiile: „Leon Bancu, prof Iuliu Moisil, vicar Ștefan Buzilă, prefect Dumitru Nacu, dr. Emil Bodescu, dr. Nicolae Pop, dr. Handrea judecător, dr. Dicu, dr. M. Petri, Dionisiu Maior (directorul școlii normale), dr. Emil Sângeorzan, dr. Turcu, Nedelea, lt. Agapie, prof. Emil Ștefănuțiu, primar Ștefan Lupu, notar Câmpeanu, lt. Sângeorzan, dr. Teofil Tanco (senior), dr. Teofil Tanco (junior) etc.”. „S’au prezentat peste 20 persoane mascate. Un juriu a fost ales pentru premierea măștilor mai originale”. Premiul a fost acordat „dșoarelor Mimi Repolschi și Nuța Tanco, mascate Coșari și dlui Rațiu Ioan, mascat Micki-Maus”. La ora 12, noaptea, „s’a făcut loteria americană pentru un purcelaș”. Regina frumuseții și Miss Năsăud pe 1937 a fost aleasă Lidița Ștefănuțiu. Din suma încasată a fost îmbrăcată „o fetiță săracă și orfană de ambii părinți”.

*

            Din articolul (nesemnat) „Ajutorarea copiilor săraci din comuna Rebrișoara” aflăm că la Căminul cultural din comuna Rebrișoara „s-a organizat o sărbătoare artistico-literară, cu care ocazie s-au distribuit modeste cadouri copiilor săraci, cari frecventează școala primară”. „Programul șezătorii a fost pregătit de d. înv. Macedon Pop, secondat de d. director Nicolae Burduhos și dnele înv. C. Mihalca și Alex. Vrabie. S’au distribuit cadouri în valoare de 4000 lei, sumă importantă pentru un sat”.

                                                                                     Icu Crăciun