LUPTA din 1909. Năsăud – Feldru

În numărul 150/1909 al publicației „Lupta”, ce apărea la Budapesta, citim articolul „Răvaș din Năsăud”, cu subcapitolele: „Începerea noului an școlar”, „Profesori vechi și noi” și „Întruniri colegiale”; precizăm că textele sunt semnate cu pseudonimul „Corespondentul”. Odată cu începerea noului an școlar, „orășelul Năsăud reînviază” scrie autorul. „Albastrul chipielor studențești” readuce „viața nouă” în această urbe. „Copiii mai mari și mai mici, unii în haine domnești, alții în frumosul costum țărănesc, fețele, unele mai palide, altele mai rumene sau pârlite de soare, așteaptă cu teancuri de cărți sosirea mușteriilor din clase mai mici, pentru a le îmbia știința folosită -, pe bani, ca apoi aceiași bani să-și procure și ei, la rândul lor, cele de lipsă pentru studiile următoare” […] „Mai la o parte, părinții, partea cea mai mare preoți, învățători și economi din jurul acesta -, privesc și așteaptă blajin traficul copiilor. În grădina adormită a gimnaziului se aud țipete, râsete sănătoase, acorduri plăcute de cântece, rupte din sbuciumul vieților abia începute”. Autorul regretă pensionarea „decanului profesorilor de aici, domnul Grigore Pletosu, care după un serviciu de 30 de ani -, dând națiunii românești atâtea generații de luptători (…) cu munca neobosită prestată în folosul neamului […] trece la Bistrița ca protopop gr. or. al acelui cerc; apoi, simpaticul și de toți stimatul profesor Dr. Alexandru Peteancu, venit din Beiuș, om cu vaste cunoștințe”, „un caracter model și corecta lui atitudine” a fost nevoit să se întoarcă la gimnaziul din Beiuș din motive familiale […]. Și în fine […] profesorul Dumitru Lupan, adevăratul părinte iubitor și profesorul modern al copiilor din gimnaziul inferior”, nevoit și el, din motive familiale, „să se ducă la gimnaziul din Brașov”. În locul celor trei, „comitetul fondurilor a ales pe domnii: Bojor, Sânjoan și Mera, de cari se leagă cele mai frumoase speranțe”. După ce evocă bucuriile, plăcerile și „năcazurile” din timpul studiilor, autorul consemnează faptul că în 16 August (1909, n.n.) a avut loc întâlnirea „maturizanților din anul 1879 ai gimnaziului din Năsăud”, întâlnire ce a avut loc la „Băile din Sângeorzul-Românesc”. „Dintre cei 16 absolvenți s-au presentat la convenirea de 30 de ani următorii domni: Dumitru Ciuta, Solomon Haliță, George Curtean, Petru Cheresleș, Andreiu Monda, Aurel Moldovan, Ioan Dologa, Niculai Pop și Dănilă Sânjoan”. „A doua întâlnire colegială a fost a maturizanților din 1882”, după 25 de ani de la absolvire, ținută la hotelul Rahova din Năsăud. La aceasta „s’au prsentat domnii: George Coșbuc, Zaharia Bulbuc, Iosif Popescu, Dr. Ioan Popescu, Ciunterei I., Dr. George Linul, Ioan Bârsan, Dr. Alexandru Andresse, Ioan Marte și Bohățel”. Prezența poetului George Coșbuc a însemnat „o sărbătoare națională românească pentru ținutul Năsăudului”.

*

            În numărul 151/1909 (an. III, din 25 August/7 Septembrie) al „Luptei”, același „Corespondent” scrie în „Din cercul Năsăudului” despre „Sfințirea școalei confesionale gr. cat. din Feldru și despre Adunarea generală a Reuniunii învățătorilor gr. cat. Mariana. În „fruntașa comună Feldru”, în 28 și 29 August, au avut loc „frumoase manifestațiuni culturale”, mai cu seamă că participase și poetul G. Coșbuc scrie Corespondentul. La 1909, Feldru este descris ca având „Case frumoase și încăpătoare, uliți largi și curate, gospodării întinse, toate acestea fiind cea mai vie dovadă de hărnicia și deșteptăciunea țăranului român din această fruntașă comună grănițerească”. Iată și câteva puncte din programul artistic: „Bine ați venit” de A. Popoviciu, „Hora Oltului” de C. M. Cordoneanu, „Mândruliță de demult” de G. Dima, „Hora Dobrogeană” de M. Spaconiciu și „Dorul Ardealului” de A. Popoviciu, toate cântate „de corul mixt al inteligenței din Feldru, sub conducerea harnicului și zelosului preot local Emil Ștefănuțiu, fost profesor de muzică la gimnaziul din Năsăud”. S-au remarcat „solourile dlui Leon Bancu și a d-șoarei L. Bancu din „Dorul Ardealului”. S-au declamat: „Moartea lui Fulger” de G. Coșbuc, prin d-nul Leon Bancu, apoi „El Zorab” de G. Coșbuc, prin fiul marelui poet, Alexandru Coșbuc, și monologul de Peterdy, „Nasul”, prin d-nul Corneliu Neamțiu”. S-a jucat piesa „Cinel, Cinel”, comedie într-un act de V. Alecsandri, în care au interpretat „tineri domni și domnișoare: Leonida Bancu, Lucreția Bancu, Maria A. Ștefănuțiu, Leontina Bancu și Emil Ștefănuțiu junior”.

            În privința Reuniunii învățătorilor Mariana s-au remarcat: „lecțiunea practică Prima zi de școală cu elevii începători și disertațiunile:

1. „Școala și învățătorul” de Vasile Onigaș, învățător în Arcalia.
2. „Cari sunt mijloacele cele mai corăspunzătoare, prin cari învățătorul poate contribui la înaintarea bunăstărei naturale a poporului?” prin Octavian Doci, învățător în Feldru.
3. „Ce să învățăm elevii, limbă ori gramatică?” de Dr. Nicolae Drăgan, „plină de frumoase, bogate și instructive învățături și cât se poate de actuală”.

                                                                          Icu Crăciun