DIMINEAȚA din 1934. Năsăud, Congresul profesorilor de geografie

În periodicul „Dimineața” (fondat în 1904 de Constantin Mille, an. XXX, nr. 9854, din 4 iunie 1934), ce apărea la București, citim articolul (nesemnat) „Congresul profesorilor de geografie la Năsăud”, congres ce a durat trei zile. În ziua I, I. Moisil „a vorbit despre valea Rodnei și trecutul ei”, apoi a amintit de „modul cum a luat ființă banca „Aurora” din Năsăud, care, mai târziu, a servit de model la înființarea băncilor populare din vechiul regat”. I. Marțian a recomandat cartea „Țara Năsăudului”, iar V. Bichigean a vorbit despre „școalele Năsăudului”. I. Popescu-Voitești a prezentat lucrarea „Cercetări în regiunea Sângeorz-Băi”, în care a arătat, printre altele, că a făcut studii geologice asupra izvoarelor, demostrând „legătura geologică dintre valea Borcutului, valea Tatălui, valea Cormăiții și celelalte văi”. „Situația geologică, a subliniat el, este estvestică la marginea cristalinilor, cari se întind până la Parva – puntea de cristalinuri. La marginea acestui cristalin este basinul”, apoi a urmat „descrierea formațiunilor”. „La ora 1 […] s’a servit masa comună, aranjată în sala de gimnastică a liceului. Au toastat d-nii: dr. S. Mehedinți, pentru rege, după care a urmat un student; dl. Teodor Șimon a toastat pentru congresiști, dl. D. Maior, pentru ministrul instrucțiunii, dl. M. Lipan, pentru prefect, precum și d-nii I. Moisil și I. Șerban. Dl. dr. S. Mehedinți a mulțumit Năsăudului pentru primire și ospitalitate. După-amiază au prezentat comunicări domnii: Robert Ficheux despre „Aurul Munților Apuseni”, comunicare făcută în limba franceză. Dl. Tiberiu Morariu a prezentat două comunicări, „una despre Munții Rodnei și regiunea colinară a văii Someșului Mare din punct de vedere morfologic și antropo-geografic”, și alta despre „Păstoritul în Munții Rodnei”, ambele comunicări fiind însoțite „de numeroase proiecțiuni” cu hărți detaliate originale, diagrame. Toți cei prezenți au apreciat „munca uriașă atât pentru strângerea de material, cât și pentru prelucrarea lui, a hărților, statisticilor și a diagramelor. Dl. S. Mehedinți i-a mulțumit și i-a lăudat comunicările „foarte interesante”. I. Al. Bartha a făcut o comunicare despre „Castrul Bănățean”, care, de asemenea, a fost ascultată cu interes. „La ora 9, seara, congresiștii au asistat la opereta „Baba-Hârca”, dată de corul intelectualilor din localitate în sala de spectacole a internatului liceului”. / În ziua a II-a, inginerul V. Șuteu a prezentat comunicarea „Flora arborescentă în Munții Rodnei”, înșirând „toate speciile de arbori care cresc în regiunea aceasta și până la ce altitudini cresc diferite soiuri de arbori, scoțând în relief un specimen de frasin propriu ținutului, așa-numitul frasin creț”. În continuare, I Morariu a prezentat comunicarea „Piuăritul în valea Someșului”. Din acest studiu reiese că: „1. Nu toate popoarele își țes îmbrăcămintea. 2. Răspândirea piuăritului este mai restrânsă, în unele părți lipsesc cu desăvârșire pivele, aceasta din pricină de apă suficientă, lipsa de oi”. I. Morariu a tratat „piuăritul din calea Someșului în general, și se ocupă, în special, cu piuăritul din valea Zăgrii, care, în decurs de un an aduce proprietarilor de piuă un venit de cca jumătate milion lei”. El a descris „felurile deosebite de instalații de piuă”. I. Bojoru a prezentat lucrarea: „Țibleșul. O escursie în Munții Rodnei. Zimbrul”. În final, autorul își pune întrebarea „Ce ar face oamenii, cari locuiesc prin împrejurimile Țibleșului, în cazul când ar erupe?”. Tot el răspunde că „fiecare ar rămânea la postul său de santinelă, ceea ce „a produs mult haz și râs”. Dl. V. Mohordea a prezentat lucrarea „O descriere a Moldovei înainte de Cantemir”, iar dl. Al. Bartha „Rolul intuiției în predarea geografiei”. I. Moisil a mulțumit d-lui președinte dr. S. Mehedinți „pentru că s’a hotărât […] ținerea acestui congres la Năsăud”, îndemnându-l să ducă „acasă veste bună despre Năsăud”, mărturisind că el a învățat geografia cu ajutorul atlasului. La ora 3, congresiștii au făcut o excursie la Bistrița cu autobuzele, unde au fost primiți de subprimarul Ferezan; aici, au vizitat cele mai importante instituții și au luat masa comună în „Gewerbeverein”./ În ziua a III-a, „la ora 6 dimineața, 4 autobuze și o mașină cu toți congresiștii au plecat la Rodna Veche. Aici, au vizitat ruinele cetății de pe vremea năvălirii tătarilor, coridoarele de pe piața Rodnei, au luat dejunul, după care au plecat la minele de pe Izvor. Îndrumați de inginerul-director au intrat în mine pe grupuri, primind explicațiile necesare. La întoarcere, s’au oprit la izvoarele de la Anieș și de la Sângeorz-Băi, dar, înainte de a ajunge în Sângeorz-Băi, la podul Cormăii, „un banderiu de 21 călăreți, toți îmbrăcați în haine de sărbătoare”, i-au întâmpinat cu urale. „După vizitarea stațiunii, a urmat o masă bogată”. La ora 8, seara, s-au întors la Năsăud, iar dimineața, la 5:30, „fiecare s-a întors la domiciliu”.

                                                                                           Icu Crăciun