Nicola Timar, de la Clubul Copiilor Năsăud, premiul I la Concursul „Tinere Condeie”

Nicola TIMAR (13 decembrie 2005, Bistrița) este elevă în clasa a XII-a, la Colegiul Național „George Coșbuc”, Năsăud, profil filologie, fiind membră, încă din clasele mici, a cercului literar de la Clubul Copiilor Năsăud, cerc coordonat de profesoara Maria Rus.

 A primit mai multe premii literare la concursuri de profil precum „Ocrotiți de Eminescu”, Blaj, „Orizonturi”, Bistrița etc. Dintre performanțele obținute, menționăm că a fost laureată cu Premiul al II-lea la faza națională a Concursului „Tinere Condeie” din 2019, beneficiind de participarea în tabăra laureaților tinerilor condeieri, la Călimănești, în vara lui 2019.

 A citit în Cenaclul „George Coșbuc”, Bistrița, în prima întrunire online din aprilie 2020.

            La ediția din anul 2020 a Festivalului Național de Poezie „George Coșbuc”, Bistrița, a obținut Premiul „Răsunetul Cultural”.

În mai multe ediții a fost premiată la Festivalul Internațional Vox Napocensis, Cluj-Napoca, fiind premiată cu premiul  „Vasile Sav” și premiul „VALENTIN TAȘCU” – Poezie. La Festivalul Național de Poezie „George Coșbuc”, Bistrița, 2022, a obținut Premiul „Răsunetul Cultural”.

În 2023 a obținut premiul I la Concursul „Tinere Condeie”, de asemenea în 2024 a obținut tot premiul I la Concursul „Tinere Condeie” cu calificare la faza națională.

A luat premiul II la olimpiada județeană de istorie cu participare la faza națională fiind îndrumată de domnul profesor Suciu Sorin.

A publicat poezie în revistele Pretexte, Semn și în suplimentul cultural Răsunetul cultural, având reținut un grupaj de poezii pentru revista Neuma.

„Nicola Timar are exuberanțele vârstei, ca și prospețimea unor imagini. Impetuoasă și sentențioasă (vârsta poate îi va aduce un plus de… obiectivitate, o adunare în sine). Imaginația e ambițioasă, discursul poetic are nerv…” (Olimpiu Nușfelean).

„Poezia este un jurământ făcut minții. M-am folosit mic copil de scris, pentru a continua basmele, pentru a le da un alt final, căci voiam să le fac mai apropiate de înțelesul meu. Acum, la 18 ani, mă folosesc de poezie pentru a mă ancora în prezent. Lirica îmi destinde simțurile. Poezia are degete lungi și rapide, care mă ciupesc de fiecare dată când evit să spun ce gândesc.  (Nicola Timar).