( Video) Bistriţenii Ioan Pintea şi Dinu Flămând, în filmul „ O hartă vie a literaturii române de astăzi”, proiect al Uniunii Scriitorilor din România

O hartă vie a literaturii române de astăzi este un proiect al Uniunii Scriitorilor din România realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, în urma participării la concursul de proiecte dedicate Zilei Culturii Naționale. Conceptul proiectului i-a aparținut lui Gabriel Chifu. Parteneri: Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia.
Filmul realizat de Teodor Hossu-Longin reunește autori reprezentativi din toate regiunile României, alcătuind o hartă a valorilor literare contemporane: Aurel Pantea, Vasile Dan, Petru Cimpoeșu, Ovidiu Genaru, Vasile Spiridon, Ioan Pintea, Adrian Lesenciuc, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriela Adameșteanu, Radu F. Alexandru, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Horia-Roman Patapievici, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Andreea Răsuceanu, Eugen Suciu, Mihai Zamfir, Dinu Flămând, Florina Ilis, Ion Mureșan, Irina Petraș, Adrian Popescu, Angelo Mitchievici, Varujan Vosganian, Ioan Holban, Ioan Moldovan, Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Markó Béla, Mircea Mihăieș, Adriana Babeți, Cristina Chevereșan. Cuvântul înainte îi aparține lui Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor din România. Selecția autorilor a fost făcută de criticii literari Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu și Daniel Cristea-Enache, iar prezentările autorilor de către Răzvan Voncu și Daniel Cristea-Enache.
Cei mai mulți scriitori au ales să se identifice după localitatea în care trăiesc și activează, alții, însă, după locul natal sau după cel de care sunt legați sufletește și cultural. Această selecție nu este exhaustivă. Vor urma și alte propuneri de nume ale unor scriitori de valoare, trăitori peste tot prin țară și care configurează o hartă vie a literaturii române. Proiectul Uniunii Scriitorilor din România, cu filmul realizat de Teodor Hossu-Longin, conferă o rezonanță aparte Zilei Culturii Naționale, propunând, în locul unor ceremonii osificate, o emoționantă întâlnire pe viu cu literatura de azi.