Hramul Bisericii Ortodoxe din Buduș și aniversarea a 680 de ani de la prima atestare documentară a localității

În Duminica a 22-a după Rusalii (a bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr), 2 noiembrie 2025, Biserica Ortodoxă din Buduș, sfințită în urmă cu 118 ani de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și-a sărbătorit cu anticipație ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pomeniți în calendar la data de 8 noiembrie. În acest an, localitatea a împlinit 680 de ani de la prima sa atestare documentară.

Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată de preacuviosul părinte arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, și slujitor al Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, alături de un sobor de clerici format din arhidiaconul Dan Văscu, directorul Radio Renașterea, preotul Teofil Moldovan, parohul comunității din Buduș, și preotul Florin Moldovan, parohul Bisericii „Buna Vestire” din Bistrița.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi.

În cuvântul de învățătură adresat comunității, părintele exarh Dumitru Cobzaru a tâlcuit pericopa evanghelică a duminicii a 22-a după Rusalii, în care a fost ilustrată pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr.

„Duminica de astăzi ne descoperă unul dintre adevărurile de credință pe care noi le mărturisim în ceea ce numim Crezul sau Simbolul de credință: atunci când spunem «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie». Astăzi, în Evanghelia bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, descoperim că există viață după moarte și că există Rai și Iad. Acestea, dragii mei, sunt adevăruri de credință la care noi suntem chemați să medităm și care trebuie să influențeze viața noastră duhovnicească, astfel încât să ajungem acolo unde ne dorim: să dobândim veșnicia lui Dumnezeu și Împărăția Lui, scopul pentru care noi am fost aduși din neființă la ființă”, a spus părintele exarh.

De asemenea, la finalul predicii, a subliniat că „acest sat este încărcat de istorie, iar istoria are valoare dacă dumneavoastră o puneți în valoare. Prin prezența și implicarea dumneavoastră, consider că se întâmplă acest lucru. (…) Nu există comunitate mai închegată și mai deplină decât în Biserica slavei lui Dumnezeu”.

În calitate de gazdă, părintele paroh Teofil Moldovan a mulțumit pentru prezență și binecuvantare părintelui arhimandrit Dumitru Cobzaru, celorlalți părinți împreună-slujitori, teologilor de la Cluj, autorităților locale, fiilor satului și tuturor celor prezenți la hramul bisericii.

În semn de prețuire și recunoștință. din partea comunității parohiale, părintele exarh a primit o bederniță cu ocrotitorul spiritual al sfinției sale, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar tânăra Alina Daria Pop, îmbrăcată în straie populare, i-a oferit un aranjament floral.

La hram au participat distinși invitați, numeroși localnici și fii ai satului, precum și oficialități locale, în frunte cu primarul comunei Budacu de Jos, Florin Sandu Simionca, și șeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bistrița-Năsăud, Cristian Parasca.

Scurt istoric

Localitatea Buduş din comuna Budacu de Jos, județul Bistrița-Năsăud, este atestată documentar din anul 1345. Astfel, conform documentelor, „la 25 mai 1345, capitlul de Alba Iulia adevereşte că Ioan, fiul lui Petru de Bistriţa, şi fratele său, Petru, au dat doamnei Ecaterina, soţia comitelui Henchmann de Aiud, drept pătrime de fiică, o treime din moşia Buduş”. Anul acesta, la data de 25 mai 2025, localitatea Buduș a împlinit 680 de ani de la prima atestare documentară.

Parohia Ortodoxă Buduş apare în documente încă din anul 1405, când aparţinea de Episcopia de Alba Iulia. În centrul satului, în mijlocul unui cimitir, se păstrează urmele unei bisericuţe (Sfânta Masă din piatră), unde astăzi este aşezată o troiţă. Conform istoricului Nicolae Iorga, prin anul 1631 se găsea, în satul Buduş, un episcop pe nume Benedict. Acesta a condus provizoriu Episcopia Romanului, fiind numit locţiitor de episcop la Roman în anul 1630, continuând să figureze la această episcopie până în anul 1641, după care nu se mai știe nimic concret despre el, considerându-se că s-a retras la Mănăstirea Suceviţa. Conform documentelor, „la 7 mai 1631, Benedict, locţiitorul de episcop al Romanului, găsindu-se în satul Budişor (azi Buduş) din apropierea oraşului Bistriţa, scrie lui Martin Budansky, în legătură cu unele treburi ale episcopiei din Roman. Tot din Buduş, ierarhul trimite la Suceviţa pe diaconul Teodor, ocazie cu care dăruieşte mânăstirii un cal” (Revista „Studii Teologice”, Seria II, anul VIII, nr. 7-8, 1956, p. 531-532).

Biserica actuală din Buduș, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost construită în perioada 1903-1907, fiind sfințită în data de 28 octombrie 1907, de către arhim. dr. Miron Cristea, mai târziu primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

În anul 1947, biserica a fost reparată și zugrăvită, iar în data de 4 noiembrie 1951 a fost resfințită de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Colan. În perioada 1981-1984 s-au efectuat alte reparații interioare și exterioare, sfântul lăcaș fiind împodobit cu pictură în tehnica tempera grasă. Pictura bisericii a fost sfințită la data de 1 februarie 1987, de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Iustinian Chira, în vremea aceea Episcop-vicar al Eparhiei Clujului.

Între anii 2005-2008, la exteriorul bisericii s-au efectuat lucrări de renovare, înlocuindu-se toată tencuiala, până la cărămidă; s-a zidit un nou pridvor, care a fost pictat; s-a montat instalaţia de încălzire în biserică şi s-au efectuat alte lucrări de întreținere și înfrumuseţare. În data de 22 iunie 2008, lăcașul de cult a fost resfinţit de Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

În ultimii ani, din nou au fost realizate lucrări de restaurare și înfrumusețare, atât la exterior, cât și la interior. A fost înlocuită tabla de pe biserică; s-a montat un sistem de iluminat arhitectural; fundația și scările de la intrare au fost placate cu granit; au fost automatizat clopotele; au fost schimbate toate geamurile; s-a montat un sistem de aer condiționat; au fost schimbate covoarele; a fost refăcut gardul din jurul bisericii și multe altele. Toate aceste lucrări au fost binecuvântate la data de 19 mai 2024, în Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor), de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, care a oficiat Sfânta Liturghie, a sfințit Monumentul Eroilor din cele Două Războaie Mondiale și Capela Mortuară, amplasate în centrul satului, ambele fiind ridicate de Primăria și Consiliul Local al comunei Budacu de Jos.

Din anul 1997 până în prezent, Parohia Buduș și filia Budacu de Jos sunt păstorite de preotul Teofil Moldovan.