Scriitoarea Domnița Ganea aduce America mai aproape de noi

Omul a visat dintotdeauna să ajungă în locuri situate dincolo de puterile sale. Un asemenea loc visat ca destinație aproape imposibilă este și pământul american. Unii, foarte puțini, au avut puterea și un drum al destinului să ajungă până acolo, iar alții, mult mai puțini, au șansa chiar să trăiască în această lume pe care majoritatea o vedem doar ca un vis undeva dincolo de „capătul lumii”...

Cu ajutorul reportajelor scriitoarei noastre, Domnița Domnica Ganea, am reușit să aducem pământul american ceva mai aproape de noi și chiar să-l pipăim prin intermediul revistei scriitorilor năsăudeni „GLASUL ARMADIEI” (Director onorific: Al Florin Țene - Președintele național al Ligii Scriitorilor Români, Director: Ioan Mititean - Președintele Filialei Năsăud al Ligii Scriitorilor, Redactor coordonator – prof. Ioan Seni - Președinte de Onoare al Despărțământului Năsăud al ASTREI, Redactor Șef – Macedon Tofeni).

Totul s-a petrecut atât de natural și de firesc. În urmă cu aproape trei ani, în ultima zi a anului 2022, în timp ce ne întorceam de la Susenii Bârgăului de la o adunare a ASTREI, câțiva scriitori, de altfel enumerați mai sus, ne-am oprit undeva pe vârful trecătorei dintre Strâmba și Valea Bârgăului, să admirăm peisajul din apropierea Heniului, unde zăpada se așternuse mai mult ca în alte părți, fiind o iarnă mai săracă decât în aproape toți cei din urmă ani. Încă nu eram primit în rândul scriitorilor, dar am participat la câteva acțiuni ale acestora, unele separate, altele „împletite” cu ale ASTREI năsăudene. Cei doi veterani ai scrisului năsăudean, Ioan Mititean și Ioan Seni, îmi lăudau de zor cartea mea încă nedată la tipar, „O mie și una de dimineți – Nora”. Și așa am aflat și eu câte ceva despre scriitorii năsăudeni și preocupările lor. Domnul președinte Ioan Mititean a aruncat un fel de „petardă”, spunând că ar fi potrivită o revistă literară care să cuprindă și să promoveze această activitate literară. Și eu am „aruncat” o promisiune aproape nebunească, urmând să fac eu această treabă. Și așa a apărut primul număr – pilot în doar două săptămâni. Dintre cei 27 de scriitori din filiala Năsăud, nu cunoșteam la ora aceea decât vreo 4-5. Vestea că a apărut primul număr al revistei literare „GLASUL ARMADIEI” a ajuns foarte repede și peste Ocean, în America... Și astfel am început colaborarea cu scriitoarea și poeta Domnica Domnița Ganea din Chicago – USA.

Domnița Domnica Ganea este o rebrișoreancă stabilită cu familia în Chicago – SUA de mai bine de un deceniu, este membră a Ligii Scriitorilor - Filiala Năsăud și a publicat câteva cărți și în mai multe antologii: „Crochiuri de pe strada copilăriei” - (volum proză scurtă) - Editura E-Creator, Baia Mare, 2019, „Rămășițele verii mele” – (volum poezii) – Editura E-Creator, Baia Mare, 2021, Antologie – „Iarna sentimentelor” - Editura E-Creator, Baia Mare, 2021, Antologie – „Emoții de vară” - Editura E-Creator, Baia Mare, 2021, Antologie – „Iarna Emoțiilor” - Editura E-Creator, Baia Mare, 2022, Antologie – „Dragoste de muze” - Editura E-Creator, Baia Mare, 2023, și apoi în următoarele 11 numere ale revistei noastre au apărut câteva zeci de poezii, eseuri și mai ales, minunatele reportaje de pe pământ american.

Fiecare reportaj primit de la peste 8000 de kilometri nu face altceva decât să ignore legile fizicii și să scurteze distanțele dintre cele două lumi, lumea noastră din Carpați și cea descoperită de Columb, iar ceva mai târziu și de noi prin intermediul lui Pierre Brice sau Lex Barker din celebrele westernuri ale copilăriei noastre, sau prin glasul de aur al regelui muzicii rock and roll  – Elvis Presley, dar mai ales prin atmosfera de vis din minunatul Dallas...

Șirul reportajelor americane începe cu destăinuirile Domniței Ganea despre amintirile ireversibile ale copilăriei din Rebrișoara, apoi despre acel vals al vieții ai cărui pași de dansator începător te duc într-o direcție imprevizibilă pe scena nu prea netedă a vieții, care din fericire pentru interlocutoarea noastră au ajuns într-un loc nesperat și adulat de o lume întreagă. Așa am aflat că, totuși, cei mai tineri din familia Ganea au fost și cei mai curajoși: „ ... fiul meu Bogdan cu soția sa Andreea, care au venit în urmă cu 15 ani aici (acum se fac 18 – n.a), cu două geamantane și cu puțini bani în buzunare, și în decurs de 15 ani și-au clădit o viață la care mulți nu pot visa. Deși veneau cu studii superioare din România, au făcut altele aici, în SUA. Nora mea a absolvit medicina, radiologie, iar Bogdan a pus bazele unei afaceri imobiliare prospere.” Și primul reportaj nu poate ocoli activitatea literară a scriitoarei noastre și îi enumeră cu mândrie pe cei care i-au îndrumat pașii: înv. Maria Pop și profesorii Elena Dănilă și Ioan Lăpușneanu, iar cărțile publicate se datorează celor doi frumoși nebuni al literaturii contemporane, care din păcate ne-au părăsit acum câteva săptămâni: editorul Ioan Romeo Roșiianu și scriitoarea Petronela Apopei.

Valul știrilor și al imaginilor americane se rostogolesc ca dintr-o cascadă în paginile anume destinate din fiecare număr al revistei noastre. Se începe cu date despre viața românilor, în special din Chicago, denumit „Orașul Vânturilor” („Windy City”), denumirea pare a veni de la vânturile care vin dinspre imensul lac Michigan; Chicago, fiind al treilea mare oraș din SUA după New York și Los Angeles. Multe lucruri surprinzătoare și imprevizibile am aflat de la primul episod al reportajului de început, dar cel mai mult m-au bucurat cuvintele de încheiere: „... Despre alte aspecte din viața românilor stabiliți pe pământul american și nu numai, ... în episoadele următoare... Domnița Ganea, Chicago, USA – 2023”, o promisiune pentru „cei de acasă” că șirul reportajelor va continua.

Viața americană nu-i deloc ușoară, dar pe măsura muncii există și nenumărate posibilități de deconectare: „Foarte mulți români celebri au trecut pragul sălilor de concerte de aici, al galeriilor de artă, al caselor literare sau al numeroaselor biserici românești de diverse rituri. Românii din Chicago sau de pe întreg teritoriul SUA, își iubesc rădăcinile și se bucură atunci când au oportunitatea să se conecteze cu România prin intermediul oamenilor de cultură care vin din țara noastră sau care trăiesc aici, dar nu uită nicio clipă de locul acela unic numit ACASĂ.” Printre artiștii care susțin concerte la Chicago și sunt la mare căutare, printre alții, se numără: pianistul de origine română Sam Rotman, iar concertele sale vor conține muzică clasică de autori celebri: Beethoven, Rachmaninov, Debussy. La fel, o altă cunoștință a românilor din țară este solista de muzică clasică Laura Bretan, o tânără minunată, din părinți români, oameni muncitori, stabiliți de mult timp în Chicago. Sunt nevoit să sar peste multe aspecte relatate de colaboratoarea nostră dar nu pot evita știrea despre doi români prețuiți și cunoscuți: filozoful și scriitorul Mircea Eliade (pe pereții Metroului din Chicago au fost inscripționate citate din operele sale, în semn de prețuire), care, de altfel, este și înmormântat împreună cu soția sa Christinel Eliade la Oak Woods Cemetery Chicago. Celălalt român ce trebuie amintit este Norman Manea, scriitor care a fost tradus în peste 30 de limbi.

Fiindcă se apropie sărbătorile Crăciunului, din relatările Domniței Ganea nu au putut să lipsească și descrieri însoțite de imagini parcă venite de pe altă lume, care totuși e cât se poate de reală, despre mult așteptatele sărbători de iarnă, dar și despre celelalte sărbători importante, însoțite, binențeles de amănuntele referitoare la rețetele culinare de peste Ocean, dar și păstrarea spiritului românesc cel puțin în acest domeniu al bucătăriei, spre a face și mai mică și mai suportabilă distanța față de cei de acasă. Cei doi „bunici americani” din familia Ganea nu scapă niciun moment să nu se laude cu participările nepoțelelor la serbările locale, de unde vedem și noi că bucuria celor mai mici nu are granițe geografice.

Cum următorul număr al revistei a fost în apropierea Sfintelor sărbători de Paști, Domnița Ganea ne-a încântat cu o superbă imagine a unui mălin înflorit din apropierea locuinței, cât și cu imaginea unui coș cu ouă și o pască cu cunoscutul semn a sfintei cruci împletit din aluat dat cu ou ca acasă. Ce lipsește totuși? Lipsesc cei rămași acasă, și locurile... locurile copilăriei... Astea vin și din constatarea Domniței Ganea: „Nicio experiență din viață nu e gratuită. Totul se plătește! Confortul și bunăstarea materială căutate și găsite prin te miri ce alte colțuri din lumea mare decât cel unde ai văzut lumina pentru prima oară, se plătesc cu dorul și lipsa celor apropiați...”. Cum scriitoarea noastră a lăsat la alegerea mea selecția poeziilor intercalate pe marginea coloanelor de reportaj, am descoperit abia acum, când fac aceeastă retrospectivă a reportajelor  din revistă, cât de fragilă este starea dintre relatarea dorului de casă și titlul poeziei alese: „Corăbii în furtună”...

Ca să vă faceți cât de cât o impresie despre posibilitățile de călătorie de pe pământ american, și familia Ganea iubește nespus de mult călătoriile, vă invit să revedeți din revista noastră reportajul publicat în luna iulie a anului trecut, însoțit de nenumărate imagini greu de descris din locuri minunate și care de-a dreptul îți fură mintea. E insuficient să amintim doar denumirea locurilor dar atât e posibil: Tennessee și Carolina de Nord, înălțimile Smoky Mountains, Knoxville Tennessee, St Paul Wood, Carolina de Sud cu plaja Myrtle Beach, sau Lacul Michigan – vecinul orașului Chicago.Apoi orașul Wisconsin Dells cu Casa Albă răsturnată cu susul în jos, o copie a Calului Troian sau Casa Groazei. Membrii mai tineri ai familiei Ganea au avut posibilitatea să viziteze statul Hawaii cu capitala sa Honolulu.

În reportajele următoare nu au fost uitate nici personalitățile orașului Chicago: Barack Obama, Hillary Clinton, actorul Robin Williams, Thomas Cech - chimist, Martin Chalfie – neurobiolog, și, binențeles, românul nostru Mircea Eliade. Apoi, cântăreața de operă Laura Bretan, despre care am mai amintit, baschetbaliștii celebri Michael Jordan, Derrick Rose, Nazr Mohammed și Dwayne Wade, actorul Harrison Ford, Quincy Jones - muzician, Michael Clarke Duncan - actor, Gillian Anderson – actriță... și lista nu se putea încheia fără celebrul Al Capone...

Reportajele din următoarele două numere sunt dedicate „rădăcinilor”. Fiindcă numărul următor al revistei cuprindea și un reportaj de la vizita scriitorilor năsăudeni la Telcișor de la începutul acestui an, am profitat de ocazie și Domnița Ganea a prezentat rădăcinile familiei sale din satul de unde vine soțul ei, Vasile Ganea. Emoții mari când prezentăm o fotografie cu „Tânu și Tâna” – Ioan și Floare Ganea alături de nepotul Bogdan și soția Andreea, sau nepotul Alexandru de acum mai mulți ani. Și cum roata timpului s-a rotit din nou și următorul număr al revistei a apărut în perioada sărbătorilor de Paști din acest an, povestea „rădăcinilor” din reportajul nostru s-a mutat în Rebrișoara, „La Râpă”, locul în care trăiesc părinții Domniței Ganea, Dumitru Acu și Onița, ajunși la frumoasele vârste de 85 și 79 de ani. De la mare distanță, poeta noastră le transmite o rugăminte prin versul „Să nu plecați! Să nu plecați!” din poezia închinată numai și numai lor: „Cântec simplu pentru părinți”.

Reportajele din ultimele numere din călătoria noastră pe pământ american cuprind o poveste tulburătoare intitulată „Bob de la Six Corners”, care ne arată că viața din „Lumea nouă” nu este chiar fermecătoare și fără griji pentru toată lumea, apoi, în ultimul reportaj din luna octombrie a acestui an, scriitoarea și reportera noastră ne încântă cu o superbă descriere a toamnei americane!

Și acum, în momentul când termin această relatare, marcată de inevitabila pronunțare a dorului de casa părintească și de părinți aflați la o asemenea imensă depărtare, îmi fac griji pentru emoția pe care o voi provoca, fără voia mea, președintelui Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor, domnul Ioan Mititean și doamnei scriitoare Lucreția Mititean, aflați într-o situație similară cu părinții scriitoarei noastre evocate în acest articol. Familia de scriitori Mititean au și ei fiica și familia acesteia luate de valurile vieții la mare depărtare, tot pe pământ american, ceva mai departe, pe coasta vestică a SUA, la Seattle.

În cei aproape trei ani de colaborare cu distinsa noastră scriitore am ajuns la unsprezece reportaje... și poate, în final, să mai continuăm și să scriem o carte. O carte a depărtării, a dorului și a suferințelor...

Mulțumim mult, Domnița Domnica Ganea, că ne-ai adus America mult visată, atât de aproape!

Macedon Tofeni

Redactor șef Revista GLASUL ARMADIEI