TIHA BÂRGĂULUI ŞI DRUMUL EUROPEAN

Amplasată geografic la trecerea spre Bucovina, pe străvechiul „drum împărătesc”, astăzi şosea europeană cu ramificaţii şi mai vechi, cu urme de la romani şi de la daci, comuna Tiha Bârgăului a avut întotdeauna un rol strategic în istoria acestui spaţiu nord est transilvan, greu încercat de urgiile vremilor dar mereu înfloritor în această zonă de obârşie a ţinutului Bârgăuan, care reprezintă şi în prezent una dintre cele mai frumoase şi prospere aşezări bârgăuane, bine gospodărită de administraţia locală, cu toate că trăim o perioadă prelungită de criză.

Spre a nu fi afectată de criză, o comună trebuie să fie bine gospodărită, iar primarul Vasile Dologa şi viceprimarul Gheorghe Oniga, împreună cu întreg aparatul primăriei şi în bună înţelegere cu Consiliul Local, au înţeles acest lucru şi au luat măsuri ca atare, astfel ca principalele firme şi magazinele alimentare să poată funcţiona, dar şi populaţia a înţeles că sunt necesare economii, proporţional cu veniturile mai reduse, dar şi activităţi suplimentare prin revigorarea agriculturii, pomiculturii şi zootehniei.

Pentru bătrânii din zonele izolate, cum ar fi Bozgani, Iliuţa Bozgii şi Ciosa, au fost atribuite ajutoare sociale, sub diverse forme legale de plată a unor unor nevoi şi posibilităţi de efectuare a unor munci în folos obştesc.

Printre măsurile desfăşurate permanent se includ: colectarea taxelor şi impozitelor restante, informarea populaţiei asupra oportunităţilor de dezvoltare, igienizarea spaţiilor şi instituţiilor publice, precum şi aprovizionarea acestora cu combustibilul lemons, necesar pentru iarnă, efectuarea reparaţiilor curente, reabilitarea drumurilor comunale, decolmatarea şanţurilor de scurgere precum şi intervenţii pe cursurile apelor pentru păstrarea unui mediu curat. De multe ori, se întâmpină lipsa de înţelegere a unora dintre cetăţeni care îşi aruncă gunoaiele menajere pe unde apucă, depozitând necorespunzător rumeguşul şi alte deşeuri lemnoase sau de altă natură. S-a găsit o soluţie şi aici, Primăria având în plan amplasarea unor centrale pe biomasă şi crearea unei staţii de brichetare a rumeguşului, pentru a se îndrepta lucrurile.

Bugetul fiind subţire împiedică sau întârzie realizarea mai multor lucrări de interes public, cum ar fi, de exemplu, cele din zona satului Ciosa, legate de extinderea reţelei de iluminat, care a fost amânată.

Deşi au mai existat şi unele vicii de comunicare cu furnizorii, s-au găsit, până la urmă, soluţiile salvatoare şi formula optimă pentru amânarea sau conservarea unor lucrări. S-au recondiţionat patru podeţe din resurse proprii şi s-au curăţat albiile de apă.

Din fonduri europene şi guvernamentale a fost extinsă reţeaua de apă şi canalizare a întregii commune, dar lucrarea a condus la deteriorarea reţelei de drumuri comunale, fapt care a nemulţumit populaţia, astfel că s-a intervenit pentru refacerea suprafeţelor degradate, redându-se circulaţei normale.

Prosperitatea comunei Tiha Bârgăului este una dificil de realizat, având în vedere extinderea mare a localităţii şi multitudinea satelor compoente, de la Tiha centru la Tureac, Valea Tureacului, Bozgani, Valea Bicii, Mureşeni, Tihuţa, Piatra Fântânele, Ciosa şi Iliuţa Bozghi. Fondurile se distribuie în mod egal, după priorităţi şi proporţional cu numărul de locuitori şi necesităţile acestora. Cu toate greutăţile întâmpinate şi accentuate de interminabila criză, Primăria şi Consiliul Local ale comunei Tiha Bârgăului reuşesc să o menţină frumoasă şi atrăgătoare, ca o adevărată perlă a Văii Bârgăului, prin care trece drumul European.