Filigranul în filatelia românească – completări

Filigranele emisiunilor poştale ale unor state circulate în teritorii româneşti – tomul III

Partea I

Poşta Germană în România – filigranele emisiunilor poştale germane circulate în teritorii româneşti

Mărcile poştale germane din emisiunile 1905/1918 au circulat şi pe teritoriul României, în timpul Primului Război Mondial, expediţiile făcându-se din oficii poştale de campanie, având sedii temporare în localităţi româneşti. Opinăm că în cvasitotalitatea marilor localităţi româneşti aflate în teritoriile vremelnic ocupate de către armatele germane va fi existat cel puţin un oficiu poştal de campanie german.

Pe fondul chestiunii se remarcă faptul că timbre din emisiunile germane circulate în România, sunt numai o parte a Poştei Imperiale Germane la noi, esenţialul consistând în supratiparele germane imprimate atât pe timbrele nemţeşti anterior menţionate, cât mai ales pe timbrele româneşti preluate din stocurile Poştei Române, după căderea Bucureştiului.

Desigur că, studiul de faţă abordează problematica filigranului mărcii poştale, dar cadrul trebuie lărgit pentru a cuprinde şi contextul general caracteristic Poştei Imperiale Germane în România şi aspectele particulare relative strict la filigranele timbrelor nemţeşti care au francat expediţii din oficii poştale aflătoare în localităţile româneşti.

a. Emisiunile

Distingem două tipuri de supratipare imprimate pe timbrele autohtone poştale, dar şi fiscale; de asemenea, cele imprimate pe timbre germane utilizate în oficiile de campanie din România.

1.Supratiparul M.V. i.R. (Militar – Verwaltung in Rumanien) imprimat cu tuş roşu sa negru, are mai multe variante: în chenar, sub care se află imprimată cu tuş negru valoarea facială exprimată în unităţi băneşti româneşti. Se află în principal pe mărci poştale germane din emisiunile 1905/1918. Acest supratipar, fără precizarea valorii faciale cu gotice sub chenar, s-a imprimat în roşu sau negru pe emisiuni poştale româneşti: TAXA DE PLATĂ din 1911 (confundate cu emisiunea 1918 când Bucureştiul se afla sub ocupaţie), TIMBRE DE AJUTOR din 1916; TIMBRE FISCALE.

Al doilea tip de supratipar M.V. i.R. este cel cu litere cursive, fără chenar, aplicat numai pe mărcile româneşti, cu tuş roşu sau negru.

Al treilea tip de supratipar M.V.i.R. este cel cu litere cursive în chenar dublu, imprimat vertical cu baza literei spre dreapta, în tuş negru sau roşu.

Al patrulea tip de supratipar M.V.i.R. este cel cu litere gotice, fără chenar, având exprimată valoarea facială în BANI. A fost imprimat numai pe timbre germane din emisiunile 1905/1918 cu tuş negru sau roşu.

O variantă la acest supratipar o constituie textul în gotice cu denumirea statului: RUMANIEIN sub care se află valoarea facială. Este fără chenar, fiind imprimat în tuş negru sau roşu numai pe timbre germane.

2. A doua categoria de supratipar german este cea având textul „Gultig 9. Armee”. A fost imprimat pe timbre germane din emisiunile 1905/1918, în tuş negru sau roşu. Pe timbre româneşti a fost imprimat pe emisiunea TIMBRU DE AJUTOR din 1916, dar şi pe timbre fiscale.

Aşadar, emisiunile Poştei Imperiale Germane circulate în România consistă în două categorii de supratipar: M.V.i.R. cu variantele amintite şi Gultig 9.Armee.

Am încadrat supratiparul „Romanien” în categoria M.V.i.R. având în comun cu această referinţă valoarea facială în BANI, perioada şi timbrele germane pe care se află.

- va urma -

Mihai Lucian Valea,

coordonatorul Clubului Filatelic al cercului Militar Bistriţa