Colţul filatelistului

Filigranele emisiunilor Poştei Otomane circulate în teritorii româneşti

Lun, 08/09/2010 - 11:01

a)Oficii poştale

Poşta otomană în teritoriile româneşti este documentată îndeosebi printr-o serie de ştampile prefilatelice. Acestea atestă existenţa unor oficii poştale otomane la GALAŢI de pe la 1841 şi BRĂILA (dată incertă). Un oficiu poştal otoman este dat ca existând, ipotetic, la GIURGIU. Ştampile prefilatelice atestă existenţa oficiilor poştei otomane în Dobrogea aflătoare sub temporară ocupaţie otomană. Astfel se cunosc ştampile de la KUSTENDJE, HIRŞOVA, MACIN, MEDGIDYE. Ele au inscripţia în limba turcă (este vorba de toate ştampilele prefilatelice otomane folosite la noi), caractere vechi. Acest fapt le face dificil de identificat.

Datorită traficului poştal redus din acele timpuri: 1841-1918, materialul pentru studiu este slab reprezentat.

a,a)Poşta militară otomană

În cursul Primului Război Mondial a funcţionat un oficiu poştal militar otoman la Bucureşti, care a utilizat pentru francarea corespondenţei mărci poştale uzuale turceşti, fără supratipar. Acestea pot fi identificate numai după obliteraţia aplicată asupra lor.

b)Ştampile poştale

PO. 1 Ştampilă dreptunghiulară cu caractere vechi: v.KUSTENDJE

PO. 2 sigiliu metalic de formă ovală, pentru ceară şi tuş; 1841 BRĂILA şi GALAŢI.

PO. 3 ştampilă cu dublu cerc 23/25 milimetri, având interspaţiul gol. În centru, cu caractere turceşti, denumirea localităţii oficiului poştal KUSTENDJE, MEGIDIYE, MACIN, HIRŞOVA.

PO. 4 sigiliu metalic pentru ceară şi tuş (negru-albăstrui şi/sau violet) poartă anul musulman 1335, care corespunde anului 1920/21.

PO.5 ştampilă metalică fără dată cu stea şi semilună inscripţionată în limba germană: Kaiserlichotomanische Feldpost Bukarest. A fost utilizată în 1918 cu tuş negru.

Timbrele turceşti folosite la francarea expediţiilor din oficii poştale din România (pe atunci Dobrogea era sub ocupaţie otomană) sunt imprimate pe hârtie medie fără filigran. Timbrele având destinaţie oficii poştale de campanie au fost imprimate pe hârtie de război fără filigran.

Aşadar, la tematica cercetării noastre nu sunt multe de adăugat. Totuşi, nici în acest caz nu avem voie să „postulăm prosteşte” că nu este posibil să depistăm măcar câteva piese având filigran accidental, linie dreaptă.

Cine ştie…