Urând limba română

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale are anumite pasaje care te crucesc pe cel care te simţi roman într-un stat de drept. Art.36, alin.5 spune: "în cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare in limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu sau în oraş, se acorda personalitate juridică, indiferent de efectiv". Art.36, alin.11:"In înfiinţarea de bază a unităţii de învaţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit, pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare limba de predare. În cazul acestor unităţi se ţine cont de izolarea lingvistică, geografică şi de numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi unităţilor şcolare româneşti aflate în aceeaşi situaţie". Discriminare pozitivă evidentă şi lipsită de oprice logică!!! Acest fapt presupune existenţa la nesfârşit a predării în limbile minorităţilor, chiar dacă teoretic au un singur elev, şi desfiinţarea orelor româneşti, indiferent de numărul elevilor. Unde este principiul bugetării reale a cheltuielilor şi reducerii acestora dacă suntem dispuşi pentru minorităţi să acceptam orice condiţie şi orice învăţământ, chiar cu doi elevi? De ce şcolarizarea unui elev minoritar costă mai mult şi a unuia al majorităţii mai puţin? Nu au aceleaşi materii, expectaţii, valori etc? Oare nu suntem toţi egali in faţa legii?

Art.36, alin.5, lit.c: "Elevii aparţinând minorităţii naţionale care, in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă, vor fi sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare in limba minorităţii respective sau vor primi cazare, masă gratuită în internatul unităţii de învaţământ cu predare în limba minorităţii respective în care sunt şcolarizaţi" Acelaşi principiu al bugetului şi al cheltuielilor...De ce nu este valabilă aceeaşi finanţare ca pentru copii majorităţii româneşti? De ce se tratează diferenţiat aceşti copii, de ce pentru un elev ucrainean dintr-un sat din Vaslui, statul va trebui să suporte cheltuieli de deplasare până la Rădăuţi pentru a studia în limba sa maternă, când dreptul la educaţie îi este asigurat la el acasă.

Art. 36, alin. 6, lit. a şi b "minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau instituţiilor echivalente, cu respectarea competenţei profesionale, potrivit legii". "În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii respective, cu respectarea competenţei profesionale". Legiferarea criteriului interetnic în şcoli şi inspectorate şcolare, în condiţiile în care până acum acest criteriu este folosit, tacit, doar în repartizartea politică a funcţiilor publice! De ce trebuie legiferat acum acest criteriu şi ce aduce el ca plus valoare pentru învăţământul românesc? De ce un director trebuie să fie de aceeaşi etnie a clasei în care se predă limba respectivă? Alegerea unui director ar trebui să fie realizată în baza competenţei sale manageriale şi nu a calităţii etnice, de rasă, religie etc. În fata Constituţiei toţi românii sunt egali şi beneficiază de aceleaşi drepturi şi libertăţi. S-a gândit cineva oare la situaţia în care se va afla ănvăţământul românesc din judeţele Harghita şi Covasna? Cu siguranţă învaţarea limbii române ca limbă străină şi ponderea etnică în inspectorate va conduce la dispariţia acestuia definitiv. Aceste prevederi vor conduce, cu siguranţă, la pierderea cunoştinţelor de limba română ale elevilor de alte naţionalităţi şi ii vor îndepărta şi mai mult de concepte precum integrarea în societatea românească sau acceptarea valorilor româneşti. Studierea limbii române după un statut special şi testarea cunoştinţelor după acelaşi statut nu va face decât ca limba română să fie uitată şi mai mult. Care este raţiunea pentru care studiul geografiei şi istoriei să fie făcut în limba maternă? Sunt curios dacă francezii sau germanii asigură aceleaşi drepturi pentru elevii de alte etnii? Oare hispanicii din SUA învaţă istoria şi geografia SUA în limba spaniolă? Până unde se întinde coarda de către UDMR, dacă stăm să ne gândim că în urmă cu câteva luni cereau studiul Istoriei si Geografiei în limba maghiară până în clasa a opta?!!

Art. 35, alin. 9, lit. a şi b-cele două paragrafe asigură, practic, debutul oficializării limbilor tuturor celor 20 de minorităţi naţionale pe teritoriul intregii Românii în domeniul învăţământului. Ceea ce s-a cerut în municipiul Sfântu Gheorghe de către conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (oficializarea limbii maghiare în judeţele Covasna şi Harghita) se intamplă de 20 de ori mai rău prin legiferarea acestui paragraf: “adeverinţele pentru copii, calificativele, orice alte documente interne ale unei şcoli vor fi scrise ăn multiple limbi”...şi probabil că nimeni nu va mai inţelege nimic. Care este logica pentru care apare această doleanaţă cu litera de lege...de unde vor fi luate resursele financiare pentru realizarea traducerilor? Dar, de ce? Unde este incurajarea învăţării şi utilizării limbii române? Art.37, alin:1:"în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinile se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română" Art.37, alin. 2, lit a: "Disciplina Limba română se predă, pe tot parcursul invăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă", lit. b "testele la limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale". Art. 37, al. 5: "în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, istoraia şi geografia se predau în aceste limbi, după manuale şcolare şi programe identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi insuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română". Prevederile menţionate asigură practic definitivarea segregării etnice a învăţământului din ţara noastră. Învăţarea limii române după o programă specială (practic ca o limbă străină) şi mai mult, testarea cunoştinţelor tot după o programă specială vor conduce la adoptarea unui comportament lejer al elevilor şi profesorilor faţă de această limbă şi, implicit, la indiferenţa faţă de însşirea ei. Limba română ca limba străină se învaţă, în prezent, doar în cadrul facultăţii de limbi şi literaturi străine şi se adresează exclusiv studenţilor străini care vin în România cu burse de studiu. În cazul studierii disciplinelor istoria şi geogrfia României în limba maternă, elevul minoritar va pierde orice legatură cu valorile tradiţionale româneşti, fiind necesară realizarea unui singur pas până la momentul în care cele două discipline vor fi studiate după manuale alternative, astfel încât adevărul istoric să fie prezentat în funcîie de interesele fiecărei minorităţi in raport cu statul român. Art. 36, alin.9, lit. a şi b: "în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii elevilor şi preşcolarilor, se poate folosi limba de predare limba maternă". "în învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se notează şi în limba de predare". Cele două prevederi asigură, practic, debutul oficializării limbii maghiare la nivel naţional, prin lege. Redactarea documentelor interne în limba maghiară, emiterea de adeverinţe în limba maghiară către părinţii elevilor şi trecerea calificativelor în aceeaşi limbă vor fi urmate, la cel mai scurt timp, de solicitarea aceloraşi drepturi şi în ceea ce priveşte administraţia, de exemplu. Propunerea legislativă completă poate fi vizualizată pe site-ul ministerului Educaţiei (www.edu.ro). Noi ne minunăm cât de multe dreputir cer unii, negând cu ură că sunt cetăţeni ai statului roman, urând limba română, şi dorind să aibă proprpiul stat în stat, pe unde, fireşte, nu vom avea de ce să trecem dacă nu vom şti limba…