Zile îndoliate de mai

Duminică, 19 mai 2009, a încetat să mai bată inima largă, generoasă, încărcată de iubire, a profesorului universitar Alexandru Husar, cel care a dus în lume numele şi le-a sporit renumele năsăudenilor, al clujenilor şi ieşenilor.

Care dintre trăitorii de pe meleagurile Ţării Năsăudului, ale Clujului sau ale Iaşiului, nu a auzit de acest nume? Care nu a gustat din ostenelile muncii acestei bărbat de şcoală? Care nu are barem una din valoroasele lui scrieri?

Coborâtor de pe Valea Ilvelor, de pe plaiurile pe unde a călcat şi a lăsat urme în literatură şi Liviu Rebreanu, a urmat cursurile renumitului liceu grăniceresc din Năsăud, apoi şi-a îndreptat paşi spre Clujul universitar, spre a-şi desăvârşi studiile. A urcat treaptă cu treaptă în ierarhia universitară, a entuziasmat studenţii din amfiteatrele Clujului şi Iaşiului, prin verbul său de foc, prin cursurile înflăcărate de folclor, estetică sau literatură. Puţini universitari au fost şi sunt adevărate modele pentru studenţii lor, puţini au avut şi au harul de a comunica, cu cei aflaţi în bănci, de la suflet la suflet, ca Alexandru Husar.

Dedicându-şi existenţa frumosului, culturii şi omeniei, cum frumos se exprima criticul literar Constantin Ciopraga, Alexandru Husar, ostenitor fără odihnă, şi-a construit prin muncă perseverentă o biografie luminoasă. A scris şi ne-a lăsat în dar o operă monumentală, o avere spirituală, compusă din 21 volume de autor, 3 cursuri universitare, 26 de studii în volume diferite, 381 de studii şi articole în periodice, 28 prefeţe şi coordonări, 65 traduceri din limbi străine, 28 de referinţe critice şi altele. Era adorabil în discuţiile individuale, este impresionant şi plăcut în tot ce a scris.

Pentru îndelungata şi mult apreciata activitate a domniei sale a fost răsplătit cu 60 de discuţii. Academia Internaţională pentru Cultură şi Politică i-a acordat, în anul 2000, titlul de Doctor Honoris Causa în Filozofie şi Ştiinţe Politice.

Năsăudenii şi ieşenii i-au acordat titlul de „Cetăţean de onoare” şi pentru că prin personalitatea lui, prin prestigiul pe care şi l-a câştigat de-a lungul viaţii, a ridicat şi prestigiul locurilor în care a trăit şi a muncit.

Pentru locuitorii Văii Someşului, ai Sălăuţei, ai Bistriţei şi ai altor văi ardelene, vestea trecerii în nefiinţă a profesorului universitar doctor Alexandru Husar, a căzut ca un trăznet, din senin, ne-a îndoliat sufletele şi ne-a descumpănit întreaga fiinţă, făcându-ne să ne întrebăm retoric, o dată cu poetul: „Cum mor cei răi, dacă cei buni se duc aşa?”

Azi, îi mulţumim pentru orele petrecute în împărăţia cărţilor, pentru raza de lumină pe care a răspândit-o în lume, pentru modul strălucit în care şi-a îndeplinit mandatul de profesor şi educator. Îi mulţumim pentru participările numeroase la viaţa culturală a Năsăudului şi Bistriţei, la sesiuni de referate şi comunicări, la momente festive ale şcolilor, la dezveliri de monumente şi plăci memoriale. Îi mulţumim pentru prestigiul dat, prin prezenţa sa, adunările generale ale Astrei Năsăudene. Îi mulţumim pentru că ne-a preţuit şi ne-a iubit.

De aceea, plecându-ne frunţile, îi aducem un pios omagiu din partea Liceului „George Coşbuc” Năsăud, al Fundaţiei „George Coşbuc” şi al Despărţământului Năsăud al Astrei.