Învăţătoarea Ana Abrudan, din Milaş, iese la pensie

Învăţătoarea Ana Abrudan, de la Şcoala din Milaş iese la pensie. Este ultima săptămână când mai aude sunetul clopoţelului. După 40 de ani, timp în care 40 de generaţii de copii au învăţat scris-cititul, doamna învăţătoare predă ultima lecţie. Abecedarul s-a închis, iar clopoţelul va deveni o amintire frumoasă. A respectat şi a înnobilat tradiţia familiei, în care dascălii erau şi sunt preţuiţi. Este o mândrie că şi-a dorit să-i înveţe pe copiii satului, să le deschidă cartea de citire, să-i înveţe socotitul, să le îndrume primii paşi în viaţa de şcolari. Nu este uşor să fii dascăl de ţară. Dar dacă Ţara înseamnă satul natal atunci satisfacţia este deplină şi mulţumirea este la superlativ că eşti de folos alor tăi.
Absolventă a Liceului pedagogic din Târgu Mureş, a fost repartizată într-un cătun – Fânaţe, apoi a ajuns la Şopteriu, iar din anul 1984 - la Milaş. Aici, acasă, printre ai săi, s-a dedicat cu pasiune muncii didactice pentru copii, devenind, în scurt timp, iubita şi preţuita doamnă învăţătoare, care „ne face să învăţăm să fim cuminţi, să fim respectuoşi”, aşa cum ne spunea un fost elev. „Aşa ne-a învăţat doamna învăţătoare Ana Abrudan”, îmi mai spune acelaşi elev, acum medic respectat în Bistriţa. „Ne-a învăţat înainte de toate să fim oameni de ispravă”. A reuşit, în 40 de ani, să parcurgă toate treptele profesionale, devenind învăţătoare cu gradul didactic I.
Ce-şi doreşte acum învăţătoarea Ana Abrudan care, cu toate că a predat catalogul, rămâne ataşată şcolii, actului cultural?
Să fie sănătoasă şi să-şi continue munca didactică în familie. Căsătorită în 1976, soţul, profesor, actualmente în administraţia locală, au împreună un băiat care, la rându-i, le-a dăruit doi nepoţi. S-a ocupat şi se va ocupa în continuare de aceştia, devenind bunica învăţătoare şi deopotrivă ocrotitoare. Locuind la ţară, în Milaş, acolo unde s-a născut, învăţătoarea Ana a rămas credincioasă satului, oamenilor, copiilor pentru care este un exemplu. Un dascăl de ţară – Ana Abrudan – iese la pensie. Dar rămâne tot doamna învăţătoare pentru toţi elevii de ieri, deveniţi medici, ingineri, economişti, fermieri etc.
Să-i dorim învăţătoarei din Milaş ani fericiţi de pensie, să-şi crească nepoţii, să-i înveţe aşa cum a făcut-o pentru sute de copii.
***
Ieşirea la pensie este un moment emoţionant pentru fiecare. Altădată, Inspectoratul Şcolar Judeţean organiza o întâlnire festivă cu dascălii: învăţători, profesori, care-şi încheiau activitatea de la catedră. Ar fi un gest frumos, de recunoştinţă şi preţuire dacă acţiunea în sine ar reveni printre priorităţile mai marilor învăţământului judeţean şi ale politicienilor. Fiindcă toţi au trecut prin mâna dascălilor