Cea mai frumoasă zi

Un motiv de mândrie îl constituie faptul că în istoria noastră există o zi atât de bogată în semnificaţii. Ziua de 10 Mai condensează în ea trei evenimente de o mare însemnătate. Este greu să alcătuim o ierarhie, să stabilim care dintre ele a contat în mai mare măsură în parcursul istoric al României, aflată la „Porţile Orientului”, către civilizaţia şi cultura Europei apusene.
Să fie oare acel 10 Mai al anului 1866 în care, după ce cu puţină vreme în urmă sosise în această ţară, călătorind incognito pe apele Dunării, Principele Carol este proclamat Domnitor al României? Ori acel 10 Mai 1877, când Carol a proclamat Independenţa absolută a acestei ţări de la marginea Europei? Sau acel 10 Mai al anului 1881 când, după ce s-a luat decizia de a transforma România din Principat în Regat, pe fruntea Domnitorului Carol se aşază Coroana de oţel şi acesta devine Regele Carol, întâiul Rege al românilor, fondatorul dinastiei care va domni pâna la samavolnicia ce se va petrece la mijlocul veacului următor?
Cum am putea despărţi aceste trei date cruciale, fiecare insemnând un salt spectaculos în procesul de modernizare a ţării? Ce ar fi însemnat România în contextul istoric european, în vremurile tulburi ale veacului nouăsprezece , dacă aceste trei momente nu s-ar fi petrecut? Încotro ar fi fost târâtă ori cât ar fi fost de sfâşiată de imperiile care o străjuiau şi care îi râvneau munţii, holdele, ţărmurile de mare?
Iată însă că România veacului nouăsprezece a avut oameni politici înzestraţi cu înţelepciune, patriotism, oameni cu o viziune clară despre cum va trebui să arate viitorul, despre ceea ce trebuie să lase urmaşilor. Cu dorinţa lor de a privi către civilizaţia europeană, cu credinţa că Dumnezeu îşi va îndrepta braţul ocrotitor asupra acestui popor născut parcă pentru a suferi, au construit calea spre modernitate, pe care ţara noastră a păşit cu cutezanţă.
Pentru a cinsti acele fapte, românii au făcut ziua de 10 Mai Zi Naţională, aniversând an de an, până la întunecatul 1947, momentele istorice şi marii oameni de stat care au zidit temelia României moderne. Iată-ne acum la ziua de 10 Mai a anului 2014. S-a pierdut ceva din fabuloasa încărcătură istorică a cacestei zile? Nicidecum. A rămas şi astăzi, în veacul douăzeci şi unu, cea mai însemnată zi din istoria noastră întreagă. O zi a bucuriei, a mândriei, a aducerii-aminte, a nădejdii. A dorinţei de a o sărbători cum se cuvine, ca pe adevărata Zi Naţională, ziua în care Dumnezeu a întins „a Sa mână pe Ţara Română”.