Analiza consumului de droguri in România

România nu este o ţară de producţie a drogurilor, dar îşi păstrează calitatea de important punct de tranzit pe ruta Balcanică de traficare a drogurilor; România, alături de statele cu ieşire la Marea Neagră, este o rută alternativă/secundară de introducere a cocainei în Europa, prin portul Constanţa, în special a cocainei ce provine din Bolivia;
România devine tot mai evident şi o ţară de destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri: heroină, canabis, cocaină, rezină de canabis şi droguri sintetice, aspect confirmat şi de capturile semnificative înregistrate la nivelul anilor 2011 şi 2012 prin raportare la numărul capturilor, cantităţile confiscate, tipurile de drog confiscate, precum şi la repartiţia acestora pe teritoriul României.

Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piaţa din România în ultimii doi ani luând în considerare şi faptul că pe lângă substanţele clasice au apărut şi derivaţi cunoscuţi drept „designer drugs”. Aceste substanţe noi cu proprietăţi psihoactive au fost numite impropriu etnobotanice sau legale. Prezenţa lor pe piaţa din România a fost determinată şi de libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor, dar şi de diferenţele de preţ pentru drogurile sintetice vândute pe piaţa din Europa de Vest şi cele vândute pe piaţa din România (în România preţurile acestor substanţe sunt mai mari decât în Europa de Vest). De asemenea, în România, au existat şi încercări de înfiinţare a unor laboratoare pentru producerea acestor substanţe.

Drogurile sintetice (amfetamine, metamfetamine, ecstasy) continuă să provină din statele din Vestul Europei, îndeosebi Olanda, iar modalitatea de transport a acestora este fie prin sistemul de coletărie, fie aerian sau terestru, în acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetăţenilor români care se întorc din Occident.

În funcţie de ţara de origine a drogurilor au fost constatate următoarele: cocaina provine din Columbia şi Venezuela, heroina provine din Turcia, opiul provine din Iran, canabisul provine din Grecia, Bulgaria şi Spania, rezina de canabis provine din Maroc, drogurile sintetice provin din Olanda, Spania, România şi Bulgaria.

Tranzitând România, următoarele tipuri de droguri au avut ca destinaţie: cocaina – cu destinaţie Italia, heroina – cu destinaţie Olanda, canabis – cu destinaţie Italia, Olanda şi Polonia, opiu – cu destinaţie Germania.

În vederea obţinerii de informaţii privind dimensiunea şi tendinţele înregistrate în consumul diferitelor droguri în populaţia generală, Agenţia Naţională Antidrog a realizat în anul 2010 cel de-al treilea studiu în populaţia generală.

Eşantionul stabilit a fost de 5100 respondenţi, reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă neinstituţionalizată, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani.

Metoda de eşantionare a fost una probabilistică, stratificată şi multistadială. Studiul efectuat a scos în evidență următoarele: prevalenţa consumului de droguri în rândul populaţiei de 15-64 ani de-a lungul vieţii este de 4,3%, pentru toate tipurile de droguri ilegale, dar şi pentru substantele psihoactive comercializate sub numele de „droguri legale sau plante etnobotanice”: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, ketamina, halucinogene, heroină sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice (în creştere faţă de anul 2007 când prevalenţa consumului de-a lungul vieţii în rândul populaţiei de 15-64 de ani era de 1,7%). Dacă se iau în considerare şi medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) administrate fără indicaţia medicului acest procent ajunge la 8,3% (în 2007- 8,6%).

Conform datelor din studiul realizat în 2010, dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, într-un procent de 1,6%, urmat de ecstasy – 0,7%, heroină – 0,3%, cocaină – 0,3%. Dacă includem şi substanţele psihoactive comercializate sub denumirea de „droguri legale” (al căror statut licit sau ilicit depinde de substanţa la care se face referire), prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru segmentul 15-64 de ani este de 1,9%, cea mai mare prevalenţă înregistrată (0,6% declară că au consumat produse care conţin substanţe de tip canabinoizi sintetici –„Spice”, iar 1,6% menţionează că au folosit alte substanţe din gama aşa numitelor „etnobotanice”).

Dacă avem în vedere legătura dintre tipul de drog şi grupa de vârstă – cel mai mare consum de sedative şi/ sau tranchilizante şi solvenţi / inhalante se înregistrează pentru generaţia adultă (45-64 ani), în raport cu generaţia tânără (15-34 ani) pentru care se înregistrează cel mai mare consum de SNPP, canabis şi cocaină. Consumul de heroină este mai mare pentru grupele de vărstă între 25-44 de ani, iar cel de ecstasy are valori relativ egale pentru grupele de vârstă între 15-54 de ani. Situaţia este diferită faţă de 2007 când consumul de sedative şi/sau tranchilizante înregistra cele mai mari valori tot pentru generaţia adultă (45-64 ani), dar consumul celorlate tipuri de droguri era caracteristic pentru generaţia tânără (15-34 ani).

Întrebaţi cât de mult consideră că riscă oamenii să-şi facă rău lor înşişi datorită consumului de droguri, aproximativ 87,7% dintre respondenţi consideră că există un risc ridicat privind efectele adverse ale consumului regulat de canabis, comparativ cu 72,3% în cazul consumului experimental de ecstasy şi 76,4% în cazul consumului experimental de cocaină. Se constată că un segment important din populaţia generală tinde să atribuie o importanţă scăzută riscului de a trece rapid de la consum experimental la consum problematic, chiar dacă drogul folosit este unul cunoscut pentru efectele sale adictive încă de la primele doze. După cum se observă, cel mai scăzut nivel de percepţie a riscurilor nu este în capitală unde, probabil, există mai multe programe de informare şi prevenire a consumului de droguri; nivele scăzute ale percepţiei riscurilor fiind înregistrate în regiunile Centru, Sud Vest şi Vest.