26 iunie Ziua Internațională de Luptă împotriva Consumului și Traficului de Droguri

România a adoptat gradual, alături de statele membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. Astfel, ţara noastră înregistrează progrese importante în lupta împotriva fenomenului drogurilor, având în prezent, reglementări naţionale unitare și coerente, conforme cu standardele europene şi internaţionale actuale, pe care dorește să le ajusteze în perspectiva implementării prevederilor operaționale cuprinse în documentele de rezultat post – UNGASS.
În România, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS 2016, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%.
Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Diferenţele de tendinţă înregistrate pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, dar şi prin evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa, îşi continuă tendinţa ascendentă.
Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5%.
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară.
După canabis, pe poziţia a doua în „topul" celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să fie observat, în special în rândul consumatorilor din București, în cazul studiilor realizate în grupurile populaționale mari (GPS, ESPAD), nefiind remarcat un astfel de consum. Consumatorii de droguri injectabile utilizează, ca și droguri de policonsum, heroina și noile substanțe psihoactive.
Regiunea cu cel mai mare consum experimental de canabis este Bucureşti-Ilfov, cu 10%. Cel mai mic consum de canabis se înregistrează în regiunea Sud-Vest - 0,4%. Consumul în celelalte regiuni: • Regiunea Sud-Est -5,2% • Regiunea Vest - 2,9% • Regiunea Nord-Vest - 2,5% • Regiunile Sud şi Centru - 1,6% • Regiunea Nord-Est - 1,5%.
Dată fiind creșterea consumului de droguri în România, campania"Listen First" – "În primul rând, ASCULTĂ", din acest an își propune îmbunătățirea sprijinului pentru prevenirea consumului de droguri, pe baze științifice, fiind astfel o investiție efectivă în bunăstarea copiilor și tinerilor, a familiilor și a comunităților din care fac parte aceștia.
Primul pas pentru prevenirea eficientă a consumului de droguri și a altor comportamente riscante este ascultarea cu empatie și atenție. Majoritatea copiilor și adolescenților nu vor folosi niciodată droguri, iar cei care o fac sunt adesea afectați de vulnerabilități pe care nu le pot controla. Utilizați metodele de prevenire pe baze științifice pentru a aborda vulnerabilitățile reale ale copiilor și tinerilor și pentru a le oferi abilități și oportunități.
Părinții sunt cei care au cea mai mare influență în a-și ajuta copiii să crească fericiți și să învețe să gestioneze bine situațiile dificile de viață. Chiar și în circumstanțe foarte dificile, o legătură puternică între copii și părinți poate însemna mai puține comportamente riscante. O legătura puternică între copii și părinți presupune să vă ascultați copiii și să le arătați că vă pasă. Petrecând chiar și puțin timp în fiecare zi împreună cu copilul vostru și acordându-i atenție completă, poate fi de real ajutor. Când este cazul, întrebați-vă copilul: unde și cu cine va fi, pentru cât timp și ce va face.

Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN