Regele Mihai, la 93 de ani ! Majestatea Sa, îndrăgostit de plaiurile bistriţene: Crăciun la Spermezeu, clop cu păun de la Salva !

Majestatea Sa Regele Mihai a împlinit venerabila vârstă de 93 de ani. Dumnezeu să-i dea viață lungă în continuare. Nici o altă persoană nu simbolizează mai bine tragedia românilor din ultima jumătate de secol, decât Regele Mihai. El s-a născut să devină un mare rege într-o țară a cărei dezvoltare era comparabilă cu cea a Belgiei. Dar istoria a fost potrivnică Lui și poporului Său. Întâi a trebuit să lupte împotriva naziștilor, iar mai apoi a comuniștilor. El a fost un monarh constituțional, într-o vreme în care Europa era dominată de dictatori. Aceasta este istoria unui Rege și a poporului Său, istorie cu mult mai dramatică decât a oricărui alt rege european din ultimul secol. Este o istorie despre eroism și modestie, despre victorii și înfrângeri, dar înainte de toate, este istoria Majestății Sale Regelui Mihai I de România.

În cadrul manifestărilor deosebite, sensibile, de tradiţie, onoare, disciplină, excelenţă şi patriotism, având ca siglă mobilizatoare „Aniversare Regală – Monarhia pentru viitor”, Clubul Monarhiştilor Bistriţeni, condus de către dr. Marius Pop, a derulat la Palatul Copiilor din Bistriţa, vernisajul unei expoziţii omagiale închinate aniversării a împlinirii a 93 ani de viaţă şi activitate a MS Regele Mihai I al României sub sigla „Regele în şcoli”. La Cafeneaua plan B din Bistriţa au avut loc activităţi artistice şi alocuţiuni aniversare cu ocazia zilei de naştere a MS Regele Mihai I al României.
……………………
Majestatea Sa, îndrăgostit de plaiurile bistriţene. Regele Mihai este o mare personalitate care a fost interesată de tradiţiile noastre, trecând cu Regina Ana, pragul casei Luciei Todoran, de la Salva. “Regele Mihai s-a simţit foarte bine în atelierul meu şi s-a încumetat alături de regina Ana să înveţe să lucreze cu mărgele cu acul. Când au văzut câtă abilitate am, au zis că sunt ca o maşină de cusut”, spune Lucia Todoran. Primit cu “jinars de poame, plăcintă cu brânză, colac cu nucă, vin cu scorţişoară din struguri de pe gard”, regele a promis că mai revine în casa gospodarilor. Nu a plecat de aici cu mâna goală, alegând un clop cu cinci rânduri de pene de păun, iar regina şi fetele Ana şi Margareta, bentiţe din mărgele.
În august 1997, la Bistriţa,MS Regele Mihai şi MS Regina Ana erau primate de mii de bistriţeni, dar şi Florin Vasile Şomlea, Pavel Popescu şi Dorin Popescu.
Veteranul de război ARSINTE FELDRIHAN, din Budacu de Sus, comuna Dumitriţa, este un om mic de statură, dar cu o energie, vitalitate şi luciditate de invidiat. Este mândru fiindcă s-a născut în acelaşi an cu regele Mihai, pe care îl respectă şi-i transmite multă sănătate şi fericireă: „Mă bucur că sunt de un „leat” (din acelaşi an) cu Majestatea Sa Regele Mihai, fiind generaţie de sacrificiu pe front şi sper să mi se facă dreptate cu pământul pe care trebuie să-l primesc şi pe care l-am cerut la Primărie, până nu mor, că nu se ştie cât am de trăit”.
Valea Tiblesului si in special satul Spermezeu au avut la sfarsitul anului 2006 ocazia unica si emotionanta a reintalnirii cu istoria, cu o istorie pana mai ieri ocultata si marginalizata de regimul comunist. A revenit, si in aceste stravechi tinuturi romanesti, dupa un exil amar de jumatate de secol, Regele Mihai I, impreuna cu Regina Ana si cu Altetele Lor Regale, Principesa Margareta si Principele Radu, Principesa Elena si sotul ei, Alexander McAteer.

Majestatile si Altetele Lor au dorit sa-si primeneasca sufletele si sa regaseasca spiritul autentic al traditiei si al identitatii romanesti, pe cuprinsul eparhiei noastre, a Vadului, Feleacului si Clujului, iar la indemnul si aleasa ospitalitate a Parintelui Mitropolit Bartolomeu, au vizitat zona Bistrisei si Nasaudului, respectiv Vaile Tiblesului si Bargaului, cumpana dintre ani petrecand-o la Manastirea Nicula.

In ziua de 29 decembrie 2006, familia regala a facut un prim popas din traseul stabilit, pe Valea Tiblesului, in localitatea Spermezeu, renumita prin bogatia si varietatea traditiilor si a obiceiurilor, care se regasesc aici ca fenomene vii, impletite cu insasi existenta oamenilor locului. Din punct de vedere istoric trebuie spus faptul ca, acum, pentru prima data, satul Spermezeu a avut cinstea de a primi si a gazdui un rege al Romaniei, au fost cateva ore exceptionale cu valoare si greutate inestimabile. Potrivit vechilor randuieli, Inaltii oaspeti inca de la intrarea in sat au fost insotiti de un alai de calareti imbracati in straie de sarbatoare si condusi pana in fata bisericii, unde in dangat de clopot au fost intampinati de multimea credinciosilor din sat si din imprejurimi, in frunte cu preotii si cu primarul localitatii Spermezeu.

Doi dintre batranii satului, in stravechiul port traditional al locului, le-au oferit sa guste din paine, sare si "horinca", in semn de "Bun Venit!" in mijlocul lor, copiii le-au daruit flori, iar Preotul Paroh Ioan Simeon Buta s-a infatisat inaintea Majestatilor Lor cu Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce. Dupa intrarea in sfantul local, Protosinghelul Macarie Dragoi, ca fiu al satului si cercetator al etnologiei si etnografiei acestor locuri, insarcinat de IPS Bartolomeu sa insoteasca ilustri vizitatori inca de la plecarea lor din Cluj-Napoca, a rostit un cuvant de intampinare.

Vorbitorul a tinut sa scoata in evidenta semnificatia unica a momentului, faptul ca pentru prima data un rege si o regina a Romaniei au vizitat Spermezeul si Valea Tiblesului, consideratia profunda pastrata in constiinta populara a zonei pentru regii Romaniei, bucuria intregii comunitati de a putea prezenta in fata alesilor vizitatori crampeie ale mostenirii traditionale, care se constituie, in ultima instanta, in repere ale identitatii culturale romanesti, care au imbogatit si vor imbogati mereu tezaurul valorilor comune ale batranului continent.

Credinciosii prezenti au cantat din stravechile colinde, de asemenea copiii au desfasurat in fata oaspetilor colindul Stelei cu obiectele traditionale care-l insotesc, iar varstnicii au prezentat Teatrul popular "Viflaimul" si jocul mosnegilor, obicei arhaic cu profunde semnificatii, pastrat cu sfintenie de-a lungul generatiilor. La iesirea din sfantul locas, in cantecul fluierelor, s-au jucat Caprele si Turca. Colindatorii au fost rasplatiti cu daruri, de catre Majestatile si Altetele Lor Regale, care au oferit din generozitatea lor si batranilor si neputinciosilor din comunitate. O frumoasa surpriza a reprezentat gestul unuia dintre satenii septuagenari, Alexandru Poenar, care a inmanat Regelui Mihai o fotografie mostenita de la tatal sau, Grigore Poenar, care imortalizase o clipa a tineretii sale din anul 1926, ca militar in jandarmerie, la Chisinau, impreuna cu viitorul rege, pe atunci copil, la frageda varsta de 5 ani.

In continuare, Inaltii oaspeti au luat pranzul in casa familiei Vasile si Ana Dragoi, cu care prilej au putut vedea in mod nemijlocit, inca un crampei din cutumele si randuiala acestor locuri. In acest context, musafirilor le-a fost dat sa regaseasca inca o marturie emotionanta, situata la intalnirea dintre mica si marea istorie, si anume, o cana din portelan, cu imaginea Regelui Mihai copil, cumparata in perioada interbelica de batranii familiei din targ de la Nasaud, din care au baut lapte doua-trei generatii de urmasi. La plecare, gazdele au oferit reginei si principeselor, fiecareia cate un costum traditional de sarbatoare, in memoria unei practici cultivate in vechime de reginele Romaniei, care obisnuiau in mod frecvent, sa imbrace impreuna cu copiii lor, portul popular romanesc. La iesirea din ograda gospodariei familiei Dragoi, Majestatile si Altetele Lor au fost colindate de o ceata de tineri, imbracati in stravechea tinuta traditionala.

Derularea mai departe a vizitei regale la Spermezeu a cuprins alte cateva obiective, importante din perspectiva practicarii mestesugurilor traditionale in sat. Astfel, s-au facut cateva opriri, mai intai la moara veche de apa, "a lui Andrei", inca functionala, la "Crucia de la Podul Sanatorii", unde tanarul fierar a aratat oaspetilor modul de confectionare al unei potcoave, apoi la cojocaria lui Ioan Cristea, in care vizitatorii, impresionati de calitatea si aspectul estetic al cojoacelor din blana de oaie, si-au procurat cateva astfel de piese vestimentare. Acest itinerariu special s-a incheiat intr-una dintre cele mai vechi case ale satului, datand de la inceputul secolului XX, locuita in prezent de badea Alexandru Clapa, impreuna cu fiul si nora sa, unde femeile au prezentat obiceiul unei claci traditionale, constand din binecunoscutele practici ca: torsul caierelor de lana, depanatul firelor, broderia si cusutul manual, din casa nelipsind razboiul de tesut, atat de indatinat pentru aceasta perioada a anului.

O ultima oprire a alaiului regal pe Valea Tiblesului, a avut loc la Manastirea Dobric, amplasata intr-un vechi conac nobiliar, intrebuintat in perioada comunista ca sediu al CAP si a dependintelor acestuia. In prezent, manastirea, infiintata in 1992, detine un azil de batrani si constituie o oaza de spiritualitate pentru viata comunitatilor din zona, fiind numita "Nicula Tiblesului". Oaspetii au fost intampinati de catre Maica Stareta Veronica Cotofana si de catre preotul satului, Ludor Muresan, la care s-a adaugat multimea credinciosilor in port traditional de sarbatoare. De aici, desfasurarea acestui veritabil pelerinaj de suflet si simtire romaneasca, a urmat pe perioada urmatoarelor trei zile, Valea Bargaului, Manastirea Piatra-Fantanele, localitatea Zagra si nu in ultimul rand, Manastirea Nicula, cu icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, sub obladuirea careia ne incredintam intotdeauna si mai ales, in momentele de mare insemnatate ale vietii noastre. Acestea ar fi cateva repere ale unei posibile cronici, cea a reintalnirii dintre doua valori perene ale identitatii romanesti: figura Suveranului si zestrea culturala mostenita din batrani.