Doar nepotriviri?

Sau mai mult: ignoranță, indiferență ori, în altă direcție, șiretlic antinațional de tip sovietic?
Vin, deocamdată, doar cu două exemple, din spații diferite, însă ambele de aceeași factură.
ASTRA. M-am simțit din start ofensat că o anume societate de asigurări „de nu știu ce” se numește astfel; între timp, am aflat că a sucombat.
Dar, culmea prostiei, o echipă de jucători care dau cu picioarele într-o minge de fotbal se numește tot așa, Astra.
Caut pe internet și stupoare! Mai pe fiecare meridian e câte o Astra, până și numele unui hotel supercocofleț din Toronto (Canada).
Oameni buni, pentru noi, românii zdraveni la cap (adică trecuți prin școală), Astra înseamnă ( întâi de toate) „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, înființată la Sibiu în 1861, având un important rol cultural și politic în lupta de eliberare națională a românilor transilvăneni. Cel mai vechi organism socio-politic din istoria românilor. Roadele sale, eficiența spiritului său au fost de așa natură încât Astra a depășit spațiul transilvan, înființându-se filiale („despărțăminte”) și în alte zone românești, trecând, astăzi, chiar hotarele României, în Republica Moldova (Basarabia) și Ucraina (nordul Bucovinei). Există despărțăminte ale Astrei până la Nistru și până în Ținutul Herței. (Iar niște mitici din sudul țării își botează un club de fotbal cu numele ei – Din ignoranță, din prostie?).
Dar, dacă tot am trecut adineauri Prutul, mă opresc la un caz de (cel puțin) nepotrivire, la Bălți, al doilea oraș basarabean, ca dimensiune. Participând recent la un simpozion în aula Universității de aici, aveam să rețin un fapt de mirare.
Pe frontoanele interioare ale geamurilor e fixat câte un tablou al unor personalități din cultura română și rusă, din diferite domenii. Dar de ce numai atât? Românii basarabeni numai de atâta au parte? Mă fac că uit de sechelele rămase de la bestiile sovietice și citesc numele de sub portrete. Eminescu – desigur! Cu litere latine. Alături, Pușkin – bine. Dar de ce cu litere ale alfabetului rusesc?
Potrivit acestei modalități, ar fi însemnat ca să-l găsim pe perete și pe (să zicem) celebrul prozator japonez Yasunari Kawabata, iar numele lui scris cu semne ale alfabetului nipon. Nu?... E limpede: Mai marii Universității Bălți acceptă tacit (sau… slugarnic?) acest mod, de tip sovietic, de prezență parșivă în mediul românesc de la stânga Prutului.
(Notă, apropo de Astra: Ea s-a găsit și pe frontispiciul unei reviste românești de literatură universală – 1915-1916, 1918; a fost apoi „Astra ilustrată” – 1915-1918; „Astra nouă” – 1922-1923; „Astra”, revista de la Brașov, care a apărut până în primii ani de după 90. Și venim noi, postdecembriștii și profanăm acest cuvânt prețios, numind o firmă și un club de crampoane…)