Nu-i mai satură nici dracu’, poate doar pământul

Moto:

Spune-mi ce-i dreptatea? – cei tari se îngrădiră

Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi

Prin bunuri ce furară…

M. Eminescu

Sunt cu totul de acord că din decembrie 1989, România a intrat într-o nouă eră. Era jafului legalizat la scară naţională şi a distrugerii unui popor muncitor şi creştin. Revoluţie? Se mai întreabă unii: a fost sau nu a fost? Sigur că a fost. O revoluţie în arta trădării, o revoluţie în perfecţionarea metodelor de a fura un popor întreg şi a îmbogăţi câţiva emanaţi.

A mai fost o revoluţie socială şi morală, adică a distruge demnitatea românului în favoarea altora, pe care nici munca şi nici cinstea şi corectitudinea nu i-a scos afară din casă. Şi nici cu patriotismul afişat azi nu au stat prea bine niciodată.

Cine sunt cei care au beneficiat de tot ce a creat un popor harnic, prin muncă şi jertfă? O mafie comunistă care şi-a trădat ţara, dar şi propria conştiinţă, alta ţigănească, aliată cu prima, şi tot felul de aventurieri străini din toată lumea, de la vest la est şi de la sud la nord, sau invers. Toată lumea comandă în România numai românul nu, în afară de cel ce şi-a trădat ţara şi poporul.

Astăzi nu sunt bani pentru salarii, pentru pensii, învăţământ, educaţie, sănătate etc.

I-a pedepsit cineva pe cei ce au furat sau distrus totul? Economia, industria, agricultura şi însăşi fiinţa poporului român, care a ajuns slugă sau cerşetor în toată lumea.

Cu toate că armata, miliţia şi securitatea română nu au opus nicio rezistenţă împotriva noii orânduiri, au fost practic desfiinţate. Cine a ordonat o asemenea ispravă?

De unde s-au luat miile de miliarde de lei cu care s-au plătit despăgubiri celor epuraţi? De ce n-au plătit cei ce au indicat, mai pe şleau, ordonat asemenea acte? Aşa s-a umflat numărul pensionarilor încă tineri, apţi de a desfăşura activităţile profesionale pentru care s-au pregătit. Şi pentru civili, prin tot felul de legi, care mai de care mai trăsnite, pentru a distruge industria, în general, şi producţia ţării, în special, pentru a îngloda ţara în datorii, s-au luat aceleaşi măsuri.

Cât de „frumos” sună revoluţionarea limbii române „secănd hend”, unde se îmbracă românul, adică zdrenţele sau mai mult, gunoaiele occidentului, usturoi chinezesc, morcovi şi ceapă turcească. Al dracu’ ţăranu’ român, suferă de amnezie şi boierie, nu mai ştie să cultive el singur, „de lene”, ca să muncească turcii şi chinezii, arabii şi cine mai ştie cine în locul lui, dar să mănânce el. Ei, nici chiar aşa.

O ţară luată la cheie în 1989, după ce a fost boicotată din toate părţile mai mult de un deceniu, fără datorii, ba cu mari plusuri, este adusă în câţiva ani în colaps din toate punctele de vedere, iar poporul în stare de mizerie cruntă.

Pe Ceauşescu l-a omorât pentru… azi: subminarea şi distrugerea economiei naţionale, el, care a fost principalul ei artizan de la concepţie până la execuţie; subminarea puterii de stat, el şi PCR, care au fost votaţi la ultimele alegeri cu peste nouăzeci şi cinci procente (unde ar fi fost anticomuniştii, dizidenţii şi ceilalţi oponenţi ai regimului? Peste graniţe, probabil), de genocid ce să mai vorbim? – Europa liberă.

Întrebarea este: cine sunt şi când vor plăti cei ce au distrus ţara, au adus-o în halul în care se află, inclusiv tineretul dezmoştenit, cel care are datoria să perpetueze naţiunea română şi care slugăreşte în cele patru vânturi ale lumii?

I.Ene