O delegaţie a Gintei Latine din Sângeorz-Băi, prezentă la comemorarea ostaşilor români căzuţi la datorie pentru dezrobirea Basarabiei

O delegaţie a Gintei Latine, filiala Sângeorz-Băi, condusă de preşedintele Traian Şorecău, secretarul Primăriei Sângeorz, formată din cinci persoane, părintele Ioan Băndean, ing. Tudor Tomi, prof. Florina Tomi, Vasile Rusu, a participat, la mai multe cimitire ale eroilor români căzuţi pentru dezrobirea neamului nostru, în Republica Moldova, la slujbele de parastas, comemorarea celor care şi-au dat viaţa pentru ţară. Am participat şi eu, ca jurnalist şi reprezentant al muzeului „Cuibul Visurilor” din Maieru, la invitaţia delegaţiei oficiale române.

        Gazdele noastre din cochetul, curatul şi liniştitul oraş Nisporeni, prof. Dumitru Lupei, preşedintele Gintei Latine din oraş şi ceilalţi membri ai organizaţiei ne-au primit cu deosebită căldură, relaţiile dintre organizaţiile noastre au început cu aproape 20 de ani în urmă, ne-am regăsit prieteni vechi şi săritori, care ştiu ce înseamnă cu adevărat prietenia, care ştiu ce înseamnă lacrima Basarabiei, patrioţi români ai zilelor noastre care traversează şi dânşii situaţii destul de delicate.

        „Dezrobiţi tot adevărul

        Şi le spuneţi tuturor

        Cum muriră fraţii noştri

        Pentru neam şi ţara lor.”

        Au fost momente impresionante, cu lacrimi gata să cadă, oamenii aceştia de dincolo de Prut au pus sufleul lor în palma noastră, n-a fost nici măcar o picătură de convenţionalism, aceştia sunt, fără să exagerăm cu ceva, luptători români care se bat pentru un ideal sacru. Sunt un exemplu. Înainte de a ajunge la Nisporeni am fost aşteptaţi, ca în fiecare an, la marginea unei păduri de salcâm înflorit, de gazdele noastre primitoare, cu plăcinte basarabene şi un pahar cu vin roşu.

        Nisporeni este un oraş situat în partea centrală a Republicii Moldova, reşedinţa raionului cu acelaşi nume. În oraş se află cea mai mare Cruce din Republică, înaltă de 35 metri, cu schelet metalic şi luminată noaptea, acolo sus, pe colină. Oraşul este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului, la 12 km. de frontiera cu România, într-o zonă pitorească din Codrii Moldovei, la 70 km. de Chişinău. Are o suprafaţă de 14 km pătraţi, 18.000 de locuitori, 98% dintre aceştia sunt moldoveni români, ruşii fiind în proporţie de 1,24%. Oraşul are trei Biserici Ortodoxe, opt instituţii de învăţământ, dintre care două licee, cinci biblioteci, spital raional, o puternică bază auto şi câteva fabrici.

        Am obsevat credinţa deosebită pentru ortodoxie şi foarte buna gospodărire a marilor suprafeţe cu viţă de vie şi pomi fructiferi, precum şi oceanul de păduri de salcâm înflorit, „au înnebunit salcâmii” unduindu-ne sufletele.

        De Ziua Înălţării Domnului, Ispasul, Ziua Eroilor, organizatorii din Nisporeni, ne-au împărţit şi s-au împărţit în mai multe grupuri pentru a acoperi cât mai multe cimitire unde îşi dorm somnul de veci luptătorii români pentru dezrobirea neamului. Am văzut trei cimitire, toate la standardele europene, primul a fost cel de la Miclăuşeni, aici odihnesc 223 ostaşi români. Erau abordate drapelele Republicii Moldova şi României. Am purtat o scurtă discuţie cu primrul comunei, Ion Dima, foarte receptiv pentru acest eveniment. Elevi ai Liceului teoretic „Ion Creangă”, prof. Victoria Ivănesi, îmbrăcaţi în splendide costume naţionale româneşti, au fost amplasaţi, câte unul pentru fiecare mormânt, cu un colac, un prosop şi o lumânare. Impresionant! Au fost prezenţi din partea Consiliului raional Străjeni, Ion Ursu, vicepreşedinte şi Elena Horcenco, vicepreşedinte. A mai contribuit la eveniment prof. Victoria Miclăuşeanu. A fost prezentat un scurt program artistic. „La arme pentru neam şi rege”, a recitat o copilă. Au urmat câteva luări de cuvânt, am spus şi eu câteva fraze în care am omagiat sacrificiul suprem al ostaşilor români căzuţi la datorie.

        Imediat după terminarea evenimentului, maşina pusă la dispoziţie de Ginta Latină Nisporeni, în ea urcând acum şi preşedintele Gintei, prof. Dumitru Lupei, a rulat rapid spre cimitirul eroilor din Călăraşi. Aici a venit şi Artenie Sergiu, preşedintele raionului Călăraşi. La Miclăuşeni a oficiat slujba un preot, la Călăraşi au fost trei preoţi. S-au ţinut scurte alocaţii.

        Şi din nou la drum, repede, repede, să ajungem la Vărzăreşti, unde ne-am întrunit cu toţii, sat foarte apropiat de oraşul Nisporeni. Aici a fost lume mai multă, circa 200 de persoane, 3 preoţi plus preotul nostru Ioan Băndean, care venise repede de la cimitirul eroilor din Nemţeni. La Vărzăreşti, primarul comunei, Constantin Ungureanu ne-a făcut o bună impresie, seara acesta a acordat o masă festivă pentru delgaţia română şi pentru colegii din Nisporeni. Şi la cimitirul din Vărzăreşti a fost un scurt program artistic, dirijat de prof. de muzică Claudia Negură. Erau prezente şi două televiziuni, una dintre ele mi-a prezentat seara, integral, discursul meu de 7-8 minute. La recepţia serii, primarul Constantin Ungureanu a toastat pentru Ginta Latină şi a mai spus, „Eu vreau Unirea însă multe persoane nu sunt pregătite, nu sunt informate suficient. Nu trebuie să ratăm, la anul, când se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire, lumea însă se trezeşte, trebuie schimbarea, sunt pentru schimbare până la capăt, cetăţenii vor fapte concrete, pietricică cu pietricică lucrurile se schimbă.”

        Sâmbătă a fost dezvelită Troiţa în onoarea a patru ostaşi români căzuţi la datorie pentru dezrobirea neamului, ale căror morminte sunt foarte aproape. A fost oficiat un „Te Deum” de către doi preoţi, unul fiind părintele nostru Ioan Băndean. Hristos a spus, „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa, Eu sunt apa cea vie.” Un aport deosebit adus acestui eveniment a fost cel al primarului oraşului Nisporeni, Grigorie Robu, excelent organizator. El a spus, „Suntem români, pentru Unire trebuie luptat, noi vrem Unirea!” Troiţa a fost restaurată de renumitul sculptor Vasile Adam, cu sprijinul Gintei Latine din Nisporeni, preşedinte prof. Dumitru Lupei. Au fost intonate imnurile Republicii Moldova şi al României. O gardă militară a prezentat onorul. S-au tras trei salve de pistol mitralieră.

        A fost prezent şi tânărul şi blajinul deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Constantin Codreanu, care mi-a lăsat o bună impresie, dânsul a spus, „Viitorul este alături de România. Trăiască, trăiască, trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească.” La evenimentul de la Troiţă au participat o delegaţie a oraşului Breaza oraş care s-a înfrăţit în aceeaşi zi, cu oraşul Nisporeni, condusă de Ludmila Sfârloagă, vicepreşedinte CJ Prahova şi o delegaţie a oraşului Lugoj, care este înfrăţit cu Nisporeni.

        În ultima zi, Ginta Latină a organizat un parastas în memoria membrilor Gintei Latine trecuţi la Domnul.

        Vom reveni.