O firmă din Bistriţa a deţinut acţiuni la Roşia Montana Gold Corporation

O societate comercială din Bistriţa a avut, timp de doi ani, acţiuni în cel mai important proiect minier din România, afacerea Roşia Montană. SC Comat-Trading SA Bistriţa a avut 0,4%, ultzerior 0,23% din acţiuni, din 1997 până în 2009, dată la care le-a vândut.

Informaţiile au fost făcute publice pe site-ul Ministerului Economiei şi Comerţului, unde a fost postat contractul de constituire a societăţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în care parteneri sunt statul român, prin Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, şi canadienii de la Gabriel Resources.

Potrivit celor de la Cotidianul, în 3 martie 1997 lua fiinţa compania Euro Gold Resources SA, având ca acţionari Gabriel Resorurces Limited (65%, reprezentând aport în bani - 2,5 miliarde lei vechi sau 357.500 de dolari), Regia Autonomă a Cuprului Deva (33,8%, reprezentând aport în natură - sediul social al companiei), plus alte trei societăţi autohtone de mici dimensiuni: Minsexfor SA (0,5%), Cepromin SA (0,5%) şi Upsrueem SA (0,2%).

Printr-un act adiţional încheiat pe 11 iunie 1997, locul acţionarilor minoritari Minsexfor SA, Cepromin SA şi Upsrueem SA este luat de Cartel Bau SA Cluj Napoca, Foricon SA Deva şi Comat-Trading SA Bistriţa, care primeau câte 0,4% din acţiuni.

Ulterior, Gabriel Resources ajunge să deţină 80% acţiuni, în timp ce statul român rămâne cu 19,31% acţiuni, iar cele trei firme “mici”, printre care şi Comat Trading SA Bistriţa cu câte 0,23%.

Societatea bistriţeană şi-a vândut în noiembrie 2009 şi puţinele acţiuni pe care le avea, la fel cum s-a întâmplat şi cu firma clujeană.

Acum, proiectul este controlat de Gabriel Resources care, scriu jurnaliştii de la Cotidianul, cu sume infime şi profitând de dezinteresul statului, a ajuns să deţină 80% dintr-o afacere de 15 miliarde de dolari. Statul, prin Minvest Deva, are datorii de peste 110 milioane lei la firma canadinaă, astfel că şi-ar putea pierde şi cele 19% din acţiuni. Finalmente, dincolo de cianuri, pierderi arheologice, România va mai rămâne doar cu redevenţa de 4%.