Părintele Vasile Beni: Ascultarea de Dumnezeu aduce binecuvântări pe care nu le putem dobândi prin puterile noastre

     Când ascultăm de Dumnezeu, înțelegem că adevărata biruință nu vine din puterile noastre, ci din puterea și bunătatea bunului Dumnezeu.”Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de Sus este de la Tine, Părintele Luminilor”...

     Textul Evangheliei la Duminica a 18-a după Rusalii: ”În vremea aceea şedea Iisus lângă lacul Ghenizaretului şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii ieşiseră din ele şi-şi spălau mrejele. Intrând în corabia care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat; apoi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. Iar când a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: depărteaz-o la adânc şi aruncaţi mrejele voastre, ca să pescuiţi. Atunci, răspunzând Simon, I-a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am ostenit şi nimic n-am prins; dar, la porunca Ta, voi arunca mreaja. Şi, făcând ei aşa, au prins mulţime mare de peşte, încât li se rupeau mrejele. Deci, au făcut semn tovarăşilor, care erau în cealaltă corabie, ca să vină să le ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, de erau gata să se scufunde. Iar Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la picioarele lui Iisus şi I-a zis: du-Te de la mine, Doamne, căci sunt om păcătos; pentru că îl cuprinsese spaimă pe el şi pe toţi cei care erau cu el, din pricina pescuitului atâtor peşti pe care îi prinseseră; tot aşa şi pe Iacob şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau tovarăşii lui Simon. Atunci Iisus a zis către Simon: nu-ţi fie frică; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi, trăgând corăbiile la uscat, au lăsat totul şi au mers după Dânsul”(Lc 51-11).

     Dragii și bunii noștri credincioși!

       Din textul Evangheliei acestei frumoase duminici învățăm cât de important este ca fiecare dintre noi să ascultăm de cuvântul lui Dumnezeu, dar și la binecuvântările pe care ni le aduce ascultarea de Dumnezeu cu exemple din Sfânta Scriptură și a oamenilor puternici.

Ce înseamnă să asculți de Dumnezeu?

        Să împlinești voia Lui, nu voia ta. Ascultarea înseamnă să lași gândul tău la o parte și să primești gândul Domnului. Simon Petru nu a mers după logica lui de pescar („toată noaptea ne-am ostenit și n-am prins nimic”), ci după cuvântul lui Hristos: „La cuvântul Tău voi arunca mreaja”.

    Să pui în practică poruncile Lui. Nu doar să le știm, ci să le trăim: iubirea aproapelui, iertarea, rugăciunea, curăția, milostenia. Ascultarea de Dumnezeu se vede în fapte.

Să primești încercările și necazurile ca pe o pedagogie divină. Uneori ascultarea nu e să faci ceva, ci să rabzi și să ai răbdare până când Dumnezeu lucrează.

Să te lași călăuzit de Biserică. Dumnezeu ne vorbește prin Sfânta Scriptură, prin Sfintele Taine, prin preoți și prin conștiința curată. Ascultarea de Dumnezeu nu e ceva abstract, ci foarte concret.

 Exemple despre ascultare și binecuvântări din Sfânta Scriptură și a oamenilor puternici

     Darul încrederii și al credinței întărite  -Avraam, care a ascultat de chemarea lui Dumnezeu să iasă din pământul său spre o țară necunoscută (Facere 12). A primit promisiunea că va fi „tatăl multor neamuri”.

-  Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, care a lăsat totul și a ascultat chemarea lui Dumnezeu spre pustia Iordanului. Încrederea lui a rodit în sfințenie și în cinstea de a fi numit „Noul Hozevit”.

   Darul binecuvântării materiale și duhovnicești

- Văduva din Sarepta (III Regi 17), care a ascultat de cuvântul profetului Ilie și i-a dat ultima bucățică de pâine. Drept răsplată, „făina din oală nu s-a sfârșit și untdelemnul din ulcior nu s-a împuținat”.

- Părintele Arsenie Boca, deși aspru prigonit, a ascultat de voia lui Dumnezeu și mii de oameni au fost hrăniți sufletește prin lucrarea lui. Belșugul nu era material, ci duhovnicesc: lumină, curaj și putere de pocăință.

    Darul păcii și al bucuriei

- Daniil prorocul, aruncat în groapa cu lei, a ascultat de porunca lui Dumnezeu și nu s-a închinat idolilor. A primit pace și ocrotire – leii nu i-au făcut nimic.                                                                               - Sfântul Serafim de Sarov repeta: „Hristos a înviat, bucuria mea!”. Ascultarea lui față de Dumnezeu i-a adus o pace atât de mare încât, întâlnindu-l, oamenii simțeau liniștea Raiului.

    Darul smereniei și al pocăinței - Fiul risipitor (Luca 15) – a ascultat glasul conștiinței și s-a întors la tatăl său cu inimă smerită. A primit iertarea și bucuria de a fi reprimit în casa părintească.                   - Sfântul Siluan Athonitul – ascultarea de Dumnezeu l-a dus la o mare smerenie. El spunea: „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui!”. Din smerenie a primit harul rugăciunii neîncetate.

   Darul chemării la misiune  -Apostolii, care la cuvântul Domnului au lăsat mrejele și au urmat chemarea de a deveni „pescari de oameni” (Luca 5).   - Sfântul Apostol Andrei, „cel întâi chemat”, care a adus Evanghelia și pe meleagurile noastre. Ascultarea lui a schimbat istoria unui popor întreg.

    Darul mântuirii și al vieții veșnice  - Tâlharul de pe cruce, care a ascultat în ultima clipă de glasul lui Hristos și a primit făgăduința: „Astăzi vei fi cu Mine în Rai” (Luca 23, 43).  - Sfântul Constantin cel Mare, împăratul, care a ascultat de semnul Crucii – „Întru acest semn vei birui” – și a primit nu doar biruință asupra dușmanilor, ci și darul credinței pentru el și pentru imperiu.

Când ascultăm de Dumnezeu, primim încredere, binecuvântare, smerenie și misiune. Toate acestea ne fac să înțelegem că adevărata biruință nu vine din puterile noastre, ci din puterea Lui.

 Vă doresc să fiți binecuvântați, să nu uităm ca sus să avem inimile, iar Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl  și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!

                       Pr. Vasile Beni