Părintele Vasile Beni: Să avem încredere în cuvântul lui Dumnezeu, chiar și atunci când experiența ne spune că nu mai are rost

Credința nu înseamnă că vom avea mereu răspunsuri. Credința înseamnă să putem spune: Doamne, nu înțeleg, dar mă încred în Tine. Pentru că uneori Dumnezeu nu schimbă imediat situația în care ne aflăm. Uneori schimbă mai întâi inima noastră. Și după ce schimbă inima, ne ajută să vedem altfel și problema…

Dragii și bunii noștri credincioși!

          Evanghelia Duminicii a 18-a după Rusalii ne vorbește despre o noapte grea din viața Sfântului Apostol Petru. Petru și ceilalți pescari munciseră toată noaptea. Aruncaseră mrejele, le ridicaseră, le aruncaseră din nou... și nimic. Toată noaptea s-au trudit și nu au prins nimic. Dimineața îi găsește obosiți, dezamăgiți și cu mrejele goale.

       Și poate că fiecare dintre noi înțelege ce înseamnă o „mreajă goală”. Sunt momente în viață când și noi spunem: M-am rugat și nu s-a schimbat nimic. Am încercat și iar am eșuat. Am făcut tot ce am putut și nu mai văd nicio soluție.  Am așteptat destul și nu mai are rost.  Și tocmai într-un astfel de moment vine Hristos și îi spune lui Petru: „Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți”. Petru putea să-I răspundă: Doamne, nu mai are rost. Noi știm meseria aceasta. Am fost toată noaptea pe lac. Nu sunt pești. Dar Petru spune un cuvânt care schimbă totul: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic n-am prins; dar, după cuvântul Tău, voi arunca mreaja”.

Se spune că un om avea un pom foarte bătrân în grădina lui. Ani de zile pomul îi dăduse roade, dar, într-un an, după o iarnă foarte grea, pomul părea complet uscat. Omul s-a uitat la el și a spus: „Gata. Pomul acesta nu mai poate rodi. Trebuie tăiat”. Un bătrân care era de față i-a spus: „Mai așteaptă puțin”. Omul a răspuns: „Ce să mai aștept? Uite cum arată! Nu mai are viață”. Bătrânul i-a spus: „Tu vezi crengile uscate. Dumnezeu poate vedea viața care încă nu se vede”. Omul a ascultat și nu a tăiat pomul. A venit primăvara. Au trecut câteva săptămâni. Și, într-o dimineață, omul a observat ceva foarte mic pe o ramură: un mugur. Apoi au apărut alții. Pomul care părea mort începea din nou să trăiască.

     Noi vedem doar ceea ce este acum, dar Dumnezeu vede și știe ce va fi în viitor.  Nu de puține ori ,privim o situație și spunem: Nu mai există nicio speranță. Dar noi vedem doar ceea ce este acum. Dumnezeu vede și ceea ce poate deveni. Noi vedem mreaja goală. Dumnezeu vede mreaja care se poate umple. Noi vedem o ușă închisă. Dumnezeu poate vedea un alt drum. Noi vedem o cădere. Dumnezeu poate vedea începutul ridicării. Noi vedem un om care nu se mai schimbă. Dumnezeu vede omul care încă se poate întoarce. De aceea, Hristos îi spune lui Petru: „Mână la adânc!” Nu-i spune: Rămâi la mal, pentru că ai eșuat. Ci îi spune: Mai încearcă o dată. Dar de data aceasta, după cuvântul Meu. Și Petru ascultă. Aruncă mreaja. Iar mreaja se umple atât de mult, încât încep să se rupă.

     Sfântul apostol Petru înțeleage că atunci când Dumnezeu este în corabia vieții, lucrurile se pot schimba. Dar minunea cea mai mare nu este mulțimea peștilor. Minunea cea mai mare este ceea ce se întâmplă cu Petru. Petru Îl întâlnește pe Hristos și viața lui se schimbă. Dintr-un pescar devine Apostol. Dintr-un om care se lupta cu frica devine un vestitor al Evangheliei. Dintr-un om care privea o mreajă goală ajunge să înțeleagă că atunci când Dumnezeu este în corabia vieții noastre, lucrurile se pot schimba.

        Și poate că acesta este cuvântul de care avem nevoie astăzi. Poate cineva dintre noi este obosit. Poate cineva se roagă pentru un copil. Poate cineva trece printr-o problemă în familie. Poate cineva se luptă cu un păcat de care nu reușește să se desprindă. Poate cineva spune în sinea lui: Am încercat destul. Nu mai are rost. Evanghelia de astăzi ne spune: Nu renunța la Dumnezeu. Mai aruncă o dată mreaja. Mai fă o rugăciune. Mai spune un cuvânt bun. Mai iartă. Mai încearcă să te ridici. Mai apropie-te de Dumnezeu. Nu pentru că tu ești sigur că lucrurile se vor rezolva exact așa cum vrei tu, ci pentru că ai încredere în Cel care știe mai bine decât tine ce este spre folosul tău.

      Să avem încredere în cuvântul lui Dumnezeu, chiar și atunci când experiența ne spune că nu mai are rost. Când rugăciunea pare fără răspuns, nu renunța. Când ai căzut, ridică-te. Când nu mai vezi drumul, încredințează-te lui Dumnezeu. Și să spunem fiecare în inima noastră, asemenea lui Petru: „Doamne, toată noaptea m-am trudit și nimic n-am prins; dar, după cuvântul Tău, voi arunca mreaj”. Iar Dumnezeu, în iubirea și în înțelepciunea Lui, va ști când să umple mreaja noastră și ce este cu adevărat spre mântuirea noastră. Să nu uităm: Noi vedem mreaja goală.
Dumnezeu vede minunea care poate urma. Amin.

        Vă doresc tuturor să fiți binecuvântați!

    Pr. Vasile Beni