Poeţii din Măgura Ilvei

Învăţătoarea Gabriela Puşcaş, de la Şcoala Generală Măgura Ilvei, a avut ideea de a aduna, an de an, cele mai reuşite creaţii ale elevilor într-un volum. Până acum s-au adunat şase antologii de poezie, apărute la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca. Prima antologie „Aripi de lumină”, editată în 2007, cu elevii clasei a III-a, răscoleşte amintirile: „Când ploile toamnei/Răscolesc aduceri aminte/ …/ Sufletului meu,/ Când stoluri răzleţe se întorc de vise amăgite”. Interesant este Dex-ul elevilor despre anumite stări de fapt. Spre exemplu, bunătatea este caracterizată astfel: „Bunătatea dăruieşte ceva, iar răutatea nu dă niciodată nimic”.

Urmează antologia „Îngerul gândurilor”, editată în 2008, împreună cu învăţătoarea Chindriş Maria. Cuprinde creaţii ale copiilor clasei a II-a, care ne spun că „Bucuria este atunci când suntem veseli, ea locuieşte în cap şi are culoarea albă”. Pe an ce trece, antologiile sunt din ce în ce mai frumoase, precum sufletul copiilor.

Urmează antologia de poezie a clasei a III-a, „Înţelepciunea copiilor”, editată în 2008: „Focul inimii/ E trandafirul primăverii/ Din curcubeul înmiresmat”. Începând cu acest volum, învăţătoarea iniţiativa de a insera şi câte o fotografie a micului poet, astfel încât creaţia să fie în concordanţă cu chipurile de îngeri.

În 2009, împreună cu elevii clasei a IV-a, scoate pe piaţă „Scările poeziei”: Dragoste miraculoasă/ Din sufletele copiilor/ În zbor de înger/ Aduce scăldarea visului”. Despre învăţătoare, Dinu Virgil spune că este un om deosebit, cu o inimă aşa de mare încât de fiecare dată când o întâlneşti ţi se pare că plonjezi într-un ocean de fericire.

Antologia cu numărul cinci apare în 2010. „Cartea fără sfârşit” îi aduce în faţa noastră, ca poeţi, pe micuţii din clasa I. Volumul debutează cu o povestire pentru copii a doamnei învăţătoare, care ne demonstrează astfel că este atât un bun coordonator de antologii, cât şi un scriitor aparte.

Cea mai recentă antologie, apărută de curând, este a elevilor clasei a II-a. Cu susţinerea directorului şcolii, Daniela Şuşcă, învăţătoarea Gabriela Puşcaş reuşeşte, împreună cu elevii, să dedice o adevărată pledoarie dragostei de mamă, de ţară şi, de ce nu, de şcoală. „În ochii voştri de stele/ Îmi hrănesc rădăcinile/ Înfipte în ţărâna timpului/ Voi îmi dăruiţi/ Albe păsări/ Să-mi ostoiască/ Setea/ De adevăr/ de iubire/ de nemurire”.

O iniţiativă unică a unui dascăl care slujeşte spre bucuria literei, care în prag de zi primeşte statut de sărbătoare.