Pr. Vasile Beni: Copiii noștri nu sunt întâmplări, nu sunt accidente, sunt darurile lui Dumnezeu

Textul Evangheliei duminicii a zecea de după Rusalii: „În vremea aceea, s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Doamne, miluiește pe fiul meu că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și adesea cade în apă. Și l-am adus la ucenicii Tăi, însă ei n-au putut să-l vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceți-l aici la Mine! Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s-a vindecat din ceasul acela. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem? Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puțina voastră credință. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veți avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință. Dar acest neam de diavoli nu iese decât numai cu rugăciune și cu post. Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor și-L vor omorî, dar a treia zi va învia”(Matei 17, 14-23).

          Dragii noștri credincioși!

Cât de nefericiţi sunt părinţii care au copii bolnavi, pentru că ei suferă alături de ei, ba mai mult, pentru că împletesc dragostea cu durerea. Cine a alergat cu copilul bolnav în braţe pe străzi cerând ajutor spre a fi dus cât mai repede la spital poate să înţeleagă mai uşor starea sufletească a tatălui din Evanghelie care i-a cerut Mântuitorului să-i vindece copilul.

Evanghelia ne descrie cum tatăl caută soluţii, aleargă într-o parte şi în alta este preocupat de viaţa copilului său şi chiar dacă întâmpină greutăţi nu-şi pierde speranţa. Pentru că, atunci când nu mai există nicio speranţă mai există totuşi una şi aceasta este la Dumnezeu.

1.Cine sunt copiii pentru părinți? Părintele Dumitru  Stăniloae spunea că orice copil care apare pe lume este un dar a lui Dumnezeu şi, ca atare, o minune. Sfinţii Părinţi spun că pruncii, după ce ies din apa Sfântului Botez, sunt cele mai scumpe fiinţe. Limba omenească este prea săracă în cuvinte pentru a spune ce este copilul. Totuşi, am putea spune că este cea mai de preţ comoară, iar părinţii sunt paznicii acestei comori.

Copiii sunt sămânţa omului viitor care se ascunde îl el, sâmburele în care se ascunde nădejdea părinţilor, precum în ghinda ce zace în pământ stă ascuns stejarul de mâine.

Copiii sunt templul lui Dumnezeu, în fiecare vedem chipul lui Dumnezeu.

2. De ce să ne rugăm pentru copiii noştri. Pe coperta unei celebre cărţi despre copii, „Puterea rugăciunii unui părinte”, autoarea Stormie Omartian menţiona: „De ce să laşi la voia întâmplării viaţa copilului tău, când i-o poţi încredinţa lui Dumnezeu”.

Nu este important să fii un părinte perfect. Important este să fii un părinte care stă pe genunchi pentru copilul său. De ce să laşi viaţa copilului tău la voia întâmplării, când i-o poţi încredinţa lui Dumnezeu?

Stormie Omartian împreună cu soţul ei, Michael, şi-au petrecut ultimii 20 de ani crescându-şi copiii... şi învăţând să se roage cu putere pentru ei. În cele 30 de capitole, scurte şi uşor de citit, ale acestei cărţi, Stormie îţi arată cum te poţi ruga şi tu la fel, indiferent de vârsta copilului tău şi de etapa de viaţă pe care o parcurge, concluzionând că niciodată nu este prea târziu să descoperi bucuria de a fi parte a lucrării pe care Dumnezeu o face în viaţa copilului tău.

3. Cum ar trebui să ne creștem copiii?   Răspunsul la această întrebare cred că l-am primi fiecare dintre noi gândindu-ne la vremea copilăriei noastre și anume ce au făcut părinții noștri pentru noi, ce ne-au învățat. Încă din fragedă copilărie ne-au învățat cum să ne rugăm, cum să postim, de ce este bine să mergem la Biserică sau cum să ne comportăm.

Ne-au învățat ca înainte de masă să zicem ,,Tatăl nostru”, să ne facem semnul Sfintei Cruci, ne-au învățat ,,Cele zece porunci”, dar și ,,Sfintele Taine”, pe care atunci când le rosteam le consideram ca fiind o rugăciune. În învățături simple ne-au spus multe lucruri folositoare de care ținând cont, avem doar de câștigat.  

Dacă ar trebui să ne oprim la o listă a priorităților din fiecare zi fiecare dintre noi cred că am fi preocupați de problemele care au nevoie mai urgentă de rezolvare. Astfel pentru cel care este dator la bancă, important este să-și plătească datoriile. Pentru cel care este în fața unui examen important este să treacă bine examenul. Pentru cel bolnav, important este să se facă sănătos. Însă pentru un părinte cred că important este să fie recunoscător pentru cel mai de preț dar primit de la Dumnezeu care este ,,copilul”. Să ne facem dar timp pentru ei,  deoarece copiii au nevoie de noi, părinții lor, iar nu de înlocuitorii noștri (daruri, mai mulți bani etc.) pentru a ne acoperi golul nostru”.

Închei cu versurile lui Vasile Militaru care ne îndeamnă:

„Pe copil să-l ţii în frâne,

De vrei om la toţi să placă,

Nu-l lăsa orice să spună

Nu-l lăsa orice să facă.

Nu-l lăsa după plăcere

Unde vrea el să se ducă.

Din acelaşi lemn se scoate

Şi icoană şi măciucă!

Amin!
Pr. Vasile Beni