Prietenul perfect, dadaismul şi anul 2700

Suntem în zona publicaţiei “Clasa F” de la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Beclean, unde se caută prietenul perfect. Avem articolul “Bootzyshori”, semnat de Anonim.

“Am cunoscut suficient de mulţi oameni la viaţa mea pentru a-mi da seama că nimeni nu e perfect. De-a lungul timpului au trecut pe rând mulţi indivizi, pe care i-am numit prieteni, dar acum realizez că nici unul nu mi-a fost cu adevărat aproape. Scopul meu este să aflu dacă partea exterioară se armonizează cu cea interioară. Mereu caut persoane mai bune decât mine, măcar să le studiez”.

În căutarea prietenului perfect trecem prin mai multe etape:

1.”…acel prieten nu există, dar mulţi îl caută, sau poate numai cu…”

2.”…cu ceva timp în urmă am renunţat să mai caut…”

3.”…m-am obişnuit cu amicii pe care îi am, cărora, de fapt, nu le pasă de mine, dar nici eu nu îmi mai concentrez atenţia asupra lor”.

Şi, din nou, de la capăt:

“…totuşi, uneori apar oamenii care apar a fi cum mi-aş dori…”

Dragă Anonimule, rămâne în noi o veşnică speranţă.

“…mă hrănesc cu iluzii. Prefer să am o imagine bună despre cineva, chiar dacă mă mint singură. Cine ştie?…”

După ce am suferit împreună în căutarea prietenului perfect, în paginile 8 şi 9 ale revistei aflăm ce este Dadaismul. Este o mişcare. Artistică.

“Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că vine din afirmaţia Da, folosită des în discuţiile purtate de iniţiuatorii mişcării, de origine românească, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la cuvântul românesc ţara) şi Marcel Iancu. Alte păreri susţin că iniţiatorii mişcării dadaiste au creat acest cuvânt prin înţeparea cu un cuţit a unui dicţionar francez-german şi deschizând cartea acolo unde indicau loviturile”. “Dadaismul ia naştere în mod oficial la 6.02.1916. provine din franţuzescul dadisme, dada = căluţ de lemn, în limbajul copiilor”. “Numele mişcării este ales prin hazard, dintr-un dicţionar Larousse. Iniţiatorul mişcării, Tristan Tzara, a introdus un creion în dicţionarul francez Larousse şi acesta s-a oprit în dreptul cuvântului onomatopeic “dada”.

Clasa a XII-a F a făcut o poezie dada. La propunerea dirigintelui Cornel Cotuţiu fiecare coautor a notat un cuvânt pe un bileţel, cuvânt reprezentativ pentru el. În ordinea extragerii lor iată ce a rezultat:

“Bacalaureat băusem, mângâiere, iubire,

Luna vibrând…

Iubitule, praf, urangutan va fi negru!

Strâmtoare…

Pasiune, boule! sărut…”

Urmează o imagine a planetei Pământ din anul 2700 ca “Recomandare cinematografică”. “Pământul este acoperit de gunoaie. Mici roboţi fac planeta iarăşi locuibilă. Între ruinele planetei noastre, povestea unei umanităţi care îşi pierde identitatea şi echilibrul. Finalul este fericit. Dragostea dintre doi roboţi îi face pe oameni să-şi regăsească valorile şi să revină acasă pentru a îndrepta erorile şi a salva Terra”.

Domnul Ion I. Badea – Tuzla, recordman enigmist, ne prezintă minicareul pictogramă şi dezlegarea sa. Zilele de naştere ale elevilor şi profesorilor sunt amintite în paginile publicaţiei. Se aduc mulţumiri domnului primar Nicolae Moldovan, domnului deputat Emil Radu Moldovan şi domnului profesor Mihai Runcan pentru sprijinul acordat numărului 22 al revistei.

Colectivul redacţional care ne-a încântat cu acest număr a fost format din Andrada Galdău, Angela Moldovan, Livia Rus şi Ionuţ Mureşan. Doamne ajută!