Puterea morţii şi puterea Crucii lui HRISTOS

Fiul lui Dumnezeu a venit între noi ca să ne scoată de sub teroarea păcatului şi teroarea morţii. Ambele la fel de opresive, căci în poporul ales, toţi erau conştienţi (ba chiar şi unii păgâni au priceput) că suntem prinşi în mrejele păcatelor şi „plata păcatului (ca o consecinţă firească) este moartea”. HRISTOS ne scoate de sub teroarea păcatului, luând asupra Lui (Cel fără păcat) păcatele noastre, şi murind El, Fiul lui Dumnezeu în locul nostru, al oamenilor. Aceasta e valabil pentru cine îl primeşte ca Mântuitor. Dacă nu-L primim, rămâne să ne descurcăm singuri, ceea ce nimeni din istoria lumii n-a reuşit.
Sfântul Atanasie cel mare, al Alexasndriei scria:
„A cui moarte a mai scos vreodată demonii cei tiranici? A cui moarte a mai băgat spaima în lăcaşurile iadului, dacă nu moartea lui HRISTOS? Oare cine a mai vindecat într-atât patimile oamenilor încât femeile desfrânate să ducă o viaţă sfântă, criminalii de meserie să-şi arunce jungherele lor, iar fricoşii să se facă viteji ca nişte lei. Cine le-a lucrat acestea dacă nu numele cel Sfânt al lui HRISTOS şi Sfânta lui Cruce? Moartea Celui nevionovat şi Crucea iubitorului de oameni au adus lumii o biruinţă mai mare decât toate împărăţiile pământeşti şi milioanele lor de soldaţi. Singură pomenirea Numelui Preasfânt al celi Răstignit, însoţită de Sfânta Cruce alungă puterile cele întunecate ale vrăjmaşului.”