Regrete şi definiţii

Mult s-a vorbit şi s-a scris despre păcatul strămoaşei umanităţii, Eva, care, stând de vorbă cu şarpele, acesta a amăgit-o, minţind-o că oamenii vor fi ca Dumnezeu, de vor mânca din pomul ce strălucea fremâtând în rai, POMUL CUNOAŞTERII Binelui şi Răului. În loc să meargă degerabă la Adam şi să-i spună că nemernicul o îndeamnă să nu asculte de porunca lui Dumnezeu, ea a stat la taclale cu marele vrăjmaş al omanilor.
„Legenda” sau gluma mai degrabă, spune că amar a regretat şarpele că a îndemnat-o pe Eva la călcarea poruncii, fiindcă îndată ce i s-au deschis ochii spre cunoaşterea binelui, dar şi a răului, ea ar fi exclamat cu ciudă când a văzut târâtoarea :
-Vai, ce gentuţă, ce sandale şi ce cureluşe se pot face din pielea ta, măi şarpe!
x x
Probă practică de educaţie morală. Învăţătorul stă în faţa clasei a II a şi un elev este scos scos înaintea băncilor.
-Copii, priviţi ce fac eu. Iată am luat din buzunarul acestui elev portmoneul. Cum mă numesc eu în acest caz? Ce se zice că sunt?
Clasa sare aproape „in integrum” în picioare şi strigă:
-Ministru de finanţe!!