Să descoperi un suflet precum al tău

La Centrul Cultural Liviu Rebreanu Chiuza a avut loc lansarea filmului documentar Mari clasici: Liviu Rebreanu, o producție a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, menită să marcheze 132 de ani de la nașterea acestui gigant al literaturii române. Evenimentul de la Chiuza a constituit cea de-a doua proiecție oficială a documentarului, după ce, cu o zi înainte, acesta rulase la sediul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud din municipiu.
Lansarea de la Chiuza a avut loc într-un cadru impregnat de personalitatea lui Rebreanu, în condițiile în care Centrul Cultural din localitate nu numai că poartă numele romancierului, dar și găzduiește o expoziție permanentă Rebreanu. Odată cu acest eveniment, castelul, devenit imobil pus în slujba culturii încă din 2015, își servește încă o dată scopul, așa cum a ținut să menționeze primarul Grigore Bradea, prezent la această lansare, care a făcut și un bilanț al evenimentelor culturale recente pe care acest centru le-a găzduit. Proiecția documentarului s-a bucurat de prezența Laviniei Moldovan, cea care a semnat scenariul, și a domnului Andrei Moldovan, președintele Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, prezent la eveniment mai ales în calitate de consultant de specialitate al acestei producții. Li s-au alăturat alți oameni de cultură din județ, dar și catedra de Limba și literatură română a Colegiului Național Petru Rareș Beclean.
În scurta intervenție care a precedat proiecția, Lavinia Moldovan a ținut să mulțumească directorului Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș, echipei cu care a muncit la realizarea acestui film (Life Vision Films, Vasile Stejerean care semnează imaginea sau Florin Moldovan care dă voce poveștii lui Liviu Rebreanu), responsabililor de la Centrul Cultural din Chiuza, dar mai ales domnului Andrei Moldovan. Cu aceeași ocazie, Lavinia Moldovan a dezvăluit și travaliul scenaristului, forțat adesea să taie în carne vie, în momentul selecției, atunci când trebuie să ia decizia dureroasă cu privire la materialul care rămâne în film și la cel care ajunge pe fundul unui sertar. Ea a evocat și drumul parcurs, cu camera de filmare în spate, pe urmele lui Rebreanu, poposind în locuri care au marcat copilăria și adolescența marelui romancier: Târlișua, Beclean, Maieru, Bistrița, Chiuza. Un veritabil drum care să ne introducă în spațiul intim al lui Rebreanu, așa cum scriitorul obișnuia, și el, să deschidă lumea sa ficțională tot prin simbolistica drumului.
La rândul său, Andrei Molodovan a vorbit elogios la adresa acestui documentar, catalogându-l drept cel mai izbutit film făcut vreodată despre Rebreanu, al cărui merit e transformarea scriitorului într-un personaj viu, ocolind astfel riscul mortificării lui, al înghețării lui într-un personaj împăiat. Meritul, afirmă scriitorul Andrei Molodovan, e mai ales al scenaristei, care a reușit să se apropie de Rebreanu cu afecțiune, cu căldură, rezultatul fiind un produs cinematografic care depășește granița documentarului și concurează filmul artistic. Andrei Molodovan nu s-a înșelat deloc: emoția publicului, la finalul peliculei, era evidentă, iar participarea afectivă, în momentul proiecției, a fost cadențată ba de chicoteli când se vorbea de caracterul de nevastă autoritară a lui Fanny Rebreanu, ba de înmărmuriri la evocarea unor episoade precum cel al fratelui lui Rebreanu, Emil, a cărui executare, în 1917, a stat la baza romanului Pădurea spânzuraților.
Pelicula urmează să fie proiectată în luna decembrie atât în cadrul unor evenimente naționale (la Sibiu), cât și internaționale (la Stockholm). Noi sperăm însă ca cest film să ajungă în școli, pentru ca adolescenții noștri să descopere în Rebreanu nu (doar) călăul care i-a condamnat cu încă o operă voluminoasă pentru Bac, ci (și) un suflet ca și ei, rătăcit adesea, neștiind ce înseamnă acasă, sau mai spus într-o permanentă căutare a acestui acasă, care a fost deopotrivă mobilul și motorul scrisului lui Rebreanu.

prof. Carmen Botean
Colegiul Naţional Petru Rareş Beclean