Sărbătoare a etnologiei realizată de bistriţeni în inima Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, împreună cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj și Editura Charmides au oragnizat lansarea cărții Literatură tradițională din Nord, de Andrei Moldovan.
Ampla culegere Literatură tradiţională din Nord, realizată de-a lungul a cinci decenii, a antrenat aproape 300 de culegători şi puţin sub 700 de informatori din generaţii diferite. Au fost investigate peste 100 de localităţi din şapte judeţe din nordul Transilvaniei, de-a lungul anilor.
Moderatoarea evenimentului a fost Irina Petraş, preşedinta Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care a spus că Andrei Moldovan vine cu o încântătoare lume care vorbea în versuri , autorul respectând toate speciile din tratatele de folclor.
Andrei Moldovan demonstrează prin această carte rigoare şi seriozitate în studierea limbii arhaice. Directorul Arhivelor de Folclor ale Academiei Române, filiala Cluj, Ion Cuceu, a vorbit în discursul său despre culegere ca o realizare de vârf în folcloristica ultimelor decenii. Etnologul Vasile Filip consideră lucrarea reprezentativă pentru Transilvania, iar scriitorul Gavril Moldovan îl consideră pe Andrei Moldovan un continuator al Şcolii Ardelene.
Povestea lui Andrei Moldovan şi a culegerii de folclor a început acum 50 de ani, în 1967, la Perişor, într-un sat izolat fără energie electrică, dar care avea o civilizaţie arhaică vie. Hainele tradiţionale erau îmbrăcămintea fiecărui om, inclusiv a copiilor de la grădiniţă, iar dacă cineva purta alte haine era privit misterios de către sat, morala era puternică, iar faptele rele duceau la izolare. Aici criticul a observat că oamenii îşi zidesc sentimentele în cântece, pe care „valoarea le ridica deasupra tulburărilor cotidiene”. Vorbim de bijuterii poetice produse natural, parcă într-un ritm al respiraţiei, Andrei Moldovan notând ca şi cum” ai culege un braţ de flori de pe câmp”.
Toate materialele adunate în jumătate de veac, vorbind de mii de texte, fac acum parte din colecţia Andrei Moldovan de la Arhivele Naţionale, filiala Bistriţa-Năsăud.
„Cartea poate fi citită ca un roman, de altfel însuşi autorul declarând că a structurat-o în aşa fel ca rând pe rând să găcim toate trăirile din viaţa unui om, de la naştere până în mormânt. Pornim pe firul poveştii cu domnişorul profesor în anul 1967 când ajungea la Curtuiuş şi unde a şocat întreaga comunitate când a cumpărat cărţile de pe rafturile cooperativei, care au stat prăfuite ani buni acolo. A ajuns să fie îndrăgit de comunitate iar mai apoi, la rândul lui să iubească literatura populară de care să se ocupe mai apoi cu elevii de la Colegiul Naţional Petru Rareş zeci de ani” a spus etnologul Menuţ Maximinian, colaborator la volum.
„Culegerea de faţă este dovada vie a unei unităţi spirituale a românilor din această parte a ţării, a bogăţiei valorilor artistice create într-o mare diversitate şi mereu surprinzătoare frumuseţe, într-o limbă arhaică suplă, nuanţată şi marcată de un inepuizabil potenţial creativ” a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Autorul a vorbit despre munca de Sisif pe care a făcut-o mai ales în ultimii ani, odată cu structurarea materialului, dar şi despre frumuseţea textelor pe care cititorii le vor descoperi aici.
Recitalul din carte a actriţei Ileana Negru, de la Naţionalul clujean, a arătat frumuseţea poeziei populare.
Concluzia aparţine criticului Irina Petraş, care a spus că Bistriţa-Năsăud poate sta cu fruntea sus prin cercetările etnologice din ultimii ani, referindu-se aici la culegerea de folclor a lui Andrei Moldovan, considerat urmaş al lui I.P.Reteganul, dar şi prin lucrările Sărbătorile din Bistriţa-Năsăud şi Riturile de trecere, semnate de Vasile Filip şi Menuţ Maximinian.
Dintre cei prezenţi, îi amintim pe scriitorii Doina Cetea, Radu Ţuculescu, Andrea Hedeş – directorul revistei Neuma, Adrian Ţion, Maria Vaida, Lucia Sav, Mircea Daroşi, Icu Crăciun, Cosmina Timoce – Arhiva de Folclor a Arhivei Române.
A fost în anul Centenartului o sărbătoare a etnologiei româneşti, în Capitala Transilvaniei.