Singuri în Univers... Dar extratereştrii, OZN-urile? (2)

Enunţam anterior argumente  puternice spre a considera că întregul Cosmos, în toată nemărginirea lui, este destinat numai umanităţii, Omului. Când Dumnezeu a binecuvântatat neamul omenesc, spunând: „Naşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi” (Geneza,9.1 )–se pare că referirea nu s-a făcut doar la planeta noastră, ci la întreg Universul material în care stăpâneşte Timpul (mişcarea, succesiunea de procese).

     Destinul fiinţei umane a fost împlinit până acum, fiindcă şi-a explorat propria planetă, o exploatează, o stăpâneşte, iar la ora actuală  a ieşit în Cosmos, unde locuim permanent în staţii orbitale (tipul „Mir”, Staţia internaţională şi ”Tiangong”-ul chinez). E sigur că nu ne vom opri aici, colonizând spaţiul circumsolar şi apoi mai departe. Să nu uităm că  sunt abia trei sute de ani de la prima Revoluţie industrială.

     Dacă acest univers ne este dat nouă, ce este cu ceea ce numim OZN-uri, extratereştrii şi tot tacâmul, despre care se vorbeşte neîntrerupt şi tot mai zgomotos de circa şaptezeci de ani?

     Trebuie lămurit că la ora actuală ne aflăm într-o etapă nouă. Prima a fost aceea în care guvernele marilor puteri s-au făcut luntre şi punte pentru a ascunde adevărul, secretizând şi minţind organizat, cum că fenomenul nu există. Nu-i puteau da o explicaţie şi în plus, exista teama ca nu cumva adversarul ideologic din vremea ,,războiului rece” să fie autorul unor astfel de performanţe tehnologice.

  Iată că, relativ recent, guverne  la rând, începând cu cel britanic, au început să recunoască deschis fenomenul şi să prezinte cazuri concrete, absolut siderante. Deci nu-i toată lumea proastă şi iluzionată. Ceea ce au văzut oamenii au fost şi halucinaţii uneori sau experimente, dar şi observaţii colective, cu dovezi irefutabile (de nerespins). Ridiculizarea, ascunderea, intimidarea, nu mai ţin de explicaţii. Prea multă lume a observat concret astfel de fenomene, între care oameni cu grad înalt de instruire: cosmonauţi, piloţi militari, astronomi, expediţii ştiinţifice, colective mari de oameni.

   Ruşii au de ex.un filmuleţ excelent pe youtube, cu un  OZN straşnic, intrat în pământ la liziera unei păduri iarna, iar militarii îl cercetează cu atenţie, pregătindu-se să-l dezmembreze sau să-l îmbarce. De altfel, în 2012, preşedintele rus D. Medvedev i-a comunicat lui Obama că „a sosit timpul ca lumea să ştie adevărul despre extratereştri,, iar dacă Statele Unite nu vor lua parte la aceasta, Kremlinul o va face de unul singur”.Britanicii, Brazilia şi alţii s-au conformat.

    S-a vorbit mult că unele guverne –american şi rus- au de multă vreme înţelegeri concrete cu extratereştri, iar un ex-premier canadian (Pierre Trudeau) spunea că ledul este o tehnologie primită de la extratereştri. Vaticanul, la rândul său,  crede că există „multe alte civilizaţii asemenea nouă”   -poate de frică să nu mai repete cazul Giordano Bruno- iar Ortodoxia nu are o poziţie oficială, decât unele voci care se pronunţă izolat şi...corect (!).

    Înainte de a încerca un răspuns pe care-l dorim pertinent, convingător, trebuie imperativ lămurită o problemă. Din giganticul Univers vedem clar că nu adie nicio informaţie că ar mai exista viaţă pe undeva. În plus, nici numiţii extratereştri care ne vizitează în performantele lor nave încă din antichitate, nu vor să aibă a face cu noi. Ne evită cât pot mai mult, deşi le este foarte greu, din pricina mijloacelor tot mai bune, de care dispunem, mijloace  care  nu se pot totuşi compara nicidecum cu ale lor. Doar atunci când sunt agresaţi, extratereştrii demarează fulgerător sau răspund nimicitor.

    Ne întrebăm deci: pentru ce ne evită? Ce rost au ei atunci pe patagoniile noastre? Oamenii de ştiinţă nu pot da încă un răspuns oficial. Sau mai curând, nu vor să recunoască unicul răspuns, care pune în dificultate o anumită parte a cunoaşterii omeneşti, cea laică.

  Şi totuşi, încă prin anii ’50  ai secolului trecut, Albert Einstein  a dat un răspuns (care ne spune multe despre ce minte i-a dat Dumnezeu), răspuns cu care suntem nevoiţi să fim de acord: ,,Se vede că Pământul se află sub o formă de supraveghere.” Asumându-ne această axiomă einsteniană, am rezolvat –vorba sasului- ,,jumătate din treabă”.

   Ştim azi  că acest rol de supraveghetori nu e de mai ieri, ci de la începuturile istoriei şi tot de atunci, ei nu vor să aibă relaţii directe cu noi...fiindcă nu au voie. De la cine? De la Dumnezeu. Odată, înainte de potop, spune Geneza biblică(6.1-5), aceştia au coborât pe pământ, au intrat în relaţii cu oamenii, s-au căsătorit, au rezultat zmeii teribili care au pustiit pământul şi Dumnezeu a adus potopul, ştergând  o civilizaţie ,,în care oamenii erau numai trup”(cum se vrea azi din nou),  iar spiritualitate ioc. Mitologia greacă şi basmele sunt pline de urmele acestei perioade, când „zeii-zmeii”s-au amestecat cu pământenii.

    În lucrarea ,,Întâlniri de gradul IV”, (D.D.Fărcaş), unul din cei răpiţi într-un OZN spunea că i s-a arătat o sală imensă, cu recipiente mari, aliniate, în care creşteau....viitorii oameni. Deci aceeaşi „treabă” pe care o făceau supraveghetoii înainte de Potop prin contacte fizice cu pământene, iar acum prin metode pseudogenetice.

    Deja ceaţa începe a se risipi. Nu sunt oare aceştia semănătorii de ,,neghină” în ,,holda” cea bună a Stăpânului, despre care vorbea Domnul Hristos în parabolă? Mântuitorul binecuvântat vorbeşte adesea despre cei ce sunt ai Săi şi pe care Dumnezeu îi cunoaşte mai înainte de a fi întemeiată lumea. Aceasta o spune  şi Sf. Ap. Pavel în  epistolele sale. Pe lângă aceştia, „Fii ai luminii”, vrăjmaşul îşi seamănă şi el ,,neghina” în ,,holda” (istoria) lumii. Astfel se face că apar dintr-o dată personaje ciudate la „cotiturile” istoriei: un Nero, Tamerlan, Hitler, un Ossama, un Califat ISSIS. Doar aşa este posibil ca binele şi răul să (se) viscolească de la începuturile umanităţii şi o vor face până în ultima zi a istoriei –cei ce fac „voia lui Dumnezeu” şi potrivnicii.

     Mântuitorul binecuvântat vorbeşte în una din parabolele sale despre „un om de neam mare, care a plecat să-şi ia împărăţia şi să împărăţească, lăsând toate în seama slugilor sale, iar  portarului i-a poruncit să vegheze.” Ştim că niciun cuvânt al Domnului HRISTOS nu e spus în zadar sau cum se exprimă Reiner Maria-Rilke: „A Tale vorbe toate-s Adevăr/ Şi orice rând de veşnicia-Ţi spune.”  Cine este deci acest misterios „portar pus să vegheze”?

    Ar fi  o greşeală  să considerăm că numai această treabă o fac cei numiţi extratereştri. La originea multor dezastre care se întâmplă –tsunami, cutremure, molime şi alte forme ale răului, par a se afla tot extraterestri. Dumnezeu îngăduie manifestarea Răului în lume, fiindcă astfel am „obţinut” , gustând din pomul cunoaşterii binelui şi răului.  Există şi extratereştri  îngeri ai lui Dumnezeu.

     Putem reduce simplist pe numiţii extratereştri la două categorii, după aspectul lor: cei urâţi la chip, ai vrăjmaşului şi cei frumoşi, îngeri ai lui Dumnezeu (care dau pământenilor sau cosmonauţilor –Gagarin, Gherman Titov etc.  starea de negrăită mângâiere şi fericire –cum mărturiseşte cosmonautul Valentin Kovalenkov).

    Cu mijloace tehnice inaccesibile nouă sunt supravegheate periculoasele arme atomice, rachetele intercontinentale de care dispunem –în ce buncăre le punem, ce facem cu ele- cum arată un raport desecretizat de la o bază militară din Scoţia. Nu cumva să facem o minune pe care nu o permite Dumnezeu. Istoria trebuie să îşi urmeze cursul. Să dăm două exemple folositoare despre  cum stau lucrurile.

   În ,,criza rachetelor”din Cuba, preşedintele J. Kennedy adoptase o poziţie dură. Ruşii să-şi ducă rachetele acasă, că altfel războiul atomic e pornit. Hruşciov e de acord, dar să garanteze americanii că nu vor ataca Cuba lui Fidel Castro. Preşedintele american se ţine  tare, sprijinit de Pentagon. ,,NU DISCUT !!” Niciodată n-a fost lumea mai aproape de o apocalipsă decât în acele momente.

   Martori de la Casa Albă povestesc cum în acele zile de teribilă încordare, Kennedy a avut o vizită neaşteptată din partea unor musafiri ciudaţi, care au intrat în Biroul oval al Preşedintelui, iar după nişte momente bune, acesta a ieşit din birou alb cum e varul de pe perete, tulburat cum nu l-au văzut niciodată şi... înţelegerea cu Hruşciov s-a rezolvat. Lumea a scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă atomică. ,,Cineva” a avut grijă de noi.

    Alt caz. În 1972, Pentagonul a lansat în spaţiul cosmic milioane de ace de cupru, prin care s-a dorit a a se preveni funcţionarea rachetelor ruseşti care ar putea ataca America. Dar, prin această măsură s-a produs o perturbare gravă a mijloacelor de comunicare radio şi nu numai, a navelor şi sateliţilor. ,,Cineva”, o mână ciudată, a adunat ...după puţin timp tot „gunoiul spaţial” care perturba comunicaţiile. Cine? Nimeni dintre pământeni nu ar putea aduna din jurul pământului atâtea ace nici cu tehnicile de azi. Toţi au rămas uimiţi. Experienţa s-a repetat şi din nou, milioanele de ace de cupru risipite pe orbită au fost adunate. Apoi s-a renunţat.  Lecţia s-a învăţat.

    Biserica ne spune clar că avem îngeri de pază de la Dumnezeu prin Botez, dar şi că vrăjmaşul ne pândeşte să vadă dacă nu cumva suntem făcători de rele spre a ne atrage la el. Ni s-a spus că „şi perii capului vostru sunt număraţi”. Dumnezeu cunoaşte prin îngerii Săi până şi ultima celulă a corpului omenesc, vrabia sărmană ce se vinde pe câţiva bani şi frunza ce se scutură în codru toamna, adică totul. Pastorul Iosif Ţon spune că ,,Dumnezeu are o cunoaştere absolută, despotică şi căreia nimic şi nimeni nu i se poate sustrage”.

    Unii ,,extratereştri”adună sufletele omeneşti şi le conduc la tronul Dumnezeirii, unde sunt primiţi sau respinşi. Se vorbeşte la Sfinţii Părinţi ai Bisericii despre vremuri în care ,,vor muri atât de mulţi oameni, încât îngerii abia vor prididi să adune sufletele”

     Oricât s-ar preface vrăjmaşul în ,,înger al luminii” uneori, efectul este acelaşi. nelinişte, frică, groază, oroare, aşa cum relatează adesea cei răpiţi de omuleţii urâţi, cu ochii uriaşi, filiformi. Părintele Ilie Cleopa a avut şi el o experienţă cu asemenea drăceşti tehnologii, de care a scăpat prin rugăciune fierbinte. Maşinăria diavolească s-a prăbuşit într-o râpă şi a explodat. Destui monahi au avut astfel de experienţe şi ispite din cele mai bizare şi care ne-au părut mult timp incredibilie.

   ........Extratereştrii prezenteţi prin ziare şi reviste au tehnologii de ne stă mintea, dar nu au milă, nu ştiu ce este durerea, nu pot fi convinşi de ceva, sunt absolut lipsiţi de frumuseţe. Dimpotrivă, ceea ce este frumos este de la Dumnezeu, care este Izvorul frumuseţii, al milei, al dragostei, al bucuriei, al nemuririi.

      Pentru că acţionează în lumea Timpului, entităţile cunoscute din mass-media par a fi sub forma unor roboţi biologici, asupra cărora americanii şi ruşii par să fi făcut chiar disecţii.  Dacă un OZN se prăbuşeşte -cazul Roswell de ex- e sigur că spiritul celor din navă s-a metamorfozat într-o altă formă.

      Nu vom epuiza noi problema aceasta, dar am dorit să dăm anumite elemente ce pot a se constitui ca repere şi pe care le putem detalia foarte mult.

      Căutarea cu multă cheltuială financiară şi insistenţă a aşanumitelor ,,civilizaţii cosmice”, despre care unii cred că se află destule prin Universul acesta mare, va avea ca rezultat final şi foarte probabil realizarea unor contacte cu fiinţe demonice, aşa cum se întâmplă cu experienţele spiritiste. Ceea ce tot cauţi, până la urmă tot afli, fiindcă aşa este datul nostru ca oameni. Foarte probabil să se fi realizat deja anumite înţelegeri la nivele guvernamentale.

     Noi, creştinii, nu ne vom tulbura, fiindcă ştim că puterea celui rău este doar atâta cât îi dă fiecare ocazia. Câinele nu poate să muşte decât dacă intrăm în raza lui de acţiune. Dumnezeu i-a pus lanţ, dar dacă noi vrem să-i numărăm colţii, treaba cui vrea.

     Fiinţa umană ete dăruită de Creator cu libertate, adică capacitatea de a alege, dar aceasta implică evident şi obligatoriu consecinţe ulterioare, adică responsabilitate. Furnizorii de bine şi de rău sunt printre noi şi mai aproape decât am crezut. Noi doar alegem de partea cui suntem.