„Sistemul de sănătate trebuie să fie centrat pe PACIENT, nu pe alte interese”

- D-le preşedinte, aţi participat la Zilele Medicale Bistriţene. Vă rugăm câteva impresii despre această manifestare.

- Este un eveniment deosebit pentru întreaga comunitate, nu doar pentru cea medicală. Este un act de curaj ca în zilele noastre, într-o perioadă dificilă, inclusiv pentru profesia medicală, să faci un efort care dovedeşte că medicii sunt preocupaţi de pregătirea profesională şi de implicarea lor în societate. Preocupaţi de pregătirea profesională pentru că, după cum s-a văzut şi din program, au fost prezentări deosebite susţinute de Universitatea „Iuliu Haţeganu” din Cluj-Napoca, o universitate de top din România şi din Europa. Este o îmbinare de eforturi care arată că profesia medicală este una integrată şi că în centrul activităţii trebuie să fie pacientul. Este o manifestare favorabilă pentru medici, dar este în primul rând pentru pacienţi, adăugând valoare actului medical şi pacientul să se simtă în siguranţă când se prezintă la medic. Am fost impresionat de numărul de participanţi, de calitatea programului şi de calitatea organizatorică asigurată de Colegiul Medicilor din Bistriţa-Năsăud. Şi un al doilea lucru pe care aş dori să-l menţionez vizavi de această manifestare este că se realizează un sentiment de comuniune, de solidaritate. Medici de diferite specialităţi se întâlnesc, discută şi, în acest fel, pot să colaboreze. În medicina contemporană, actul individual al unui medic nu este eficient, se lucrează în echipă. Astfel de manifestări construiesc echipe.

- Ce poate sau ce face Colegiul Medicilor, care îi sunt atribuţiunile?

- Colegiul Medicilor, în ultimul timp a devenit o instituţie cam neconvenabilă pentru decidenţi, rolul ei a fost impus de normele U.E. Are rolul de jurisdicţie, dar nu acesta este cel mai important. În primul rând are funcţia de reprezentare a corpului medical, apoi funcţia de a norma modalitatea în care se desfăşoară activitatea în profesia medicală, de protocol, standarde etc. Are şi o funcţie formativă pentru educaţia medicală continuă, care este obligatorie. De asemenea, are şi rolul jurisdicţionar, pe de o parte, pentru că redactează Codul deontologic pe care medicul este obligat să-l respecte, iar pe de altă parte, face ancheta disciplinară pentru acei medici care sunt acuzaţi că au încălcat codul deontologic. Vreau să precizez, fără falsă modestie, referitor la Codul deontologic al medicilor din România că acesta a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai moderne din Europa.

- Care este opinia dumneavoastră, ca preşedinte al C.M. din România, despre situaţia actuală din domeniul sănătăţii?

-Colegiul Medicilor s-a preocupat de acest domeniu pentru că există o legătură indisociabilă între medic şi pacient. Pacientul are nevoie de medic, iar medicul, dacă n-are pacienţi, dispare ca şi profesie. Am făcut nişte analize serioase, profunde, pe care trebuia să le facă decidenţii, şi am ajuns la unele concluzii.

- Care ar fi acestea?

- În momentul de faţă, în ceea ce priveşte starea de sănătate, România se clasează pe ultimul loc din Europa. Avem cea mai mare morbiditate prin boli cronice, TBC pe primul loc, SIDA, de asemenea, hepatita cronică pe primul loc, avem cea mai mare rată a mortalităţii infantile, de trei ori mai mare decât media pe U.E. la mortalitatea maternă. De asemenea, avem rata standardizată a mortalităţii prin cancer evitabil, cum este cel de col uterin, de sân, avem o mortalitate de peste 40% în timp ce media în U.E. este de 3,5%. Există mari inechităţi în sistemul de sănătate, în ceea ce priveşte alocarea de resurse. Deşi constituţional şi după lege se spune că fiecare cetăţean trebuie să primească la fel, raportul este de 3 la 1 între regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov şi regiunile de dezvoltare Sud sau Nord-Est, ceea ce este inacceptabil. Sunt, de asemenea inechităţi şi în privinţa alocării de resurse strict materiale, ceea ce duce la discriminări. În privinţa resurselor umane avem, în mediul rural, 46% din cetăţenii României, iar personal calificat medici – asistenţi reprezintă 11%. Asta se reflectă şi în speranţa de viaţă.

- Şi atunci ce-i de făcut?

- Trebuie reconstruit şi regândit în întregime modul de abordare. În primul rând cel legat de finanţare. România alocă 3,7% din PIB sănătăţii, în timp ce ţări din centrul şi estul Europei alocă 8% din PIB. Dacă în Norvegia, spre exemplu, cheltuiala pentru sănătate pe un locuitor reprezintă 4.000 euro, în Elveţia 2700 euro, în România este de 325 euro. Apoi, este vorba de reconstrucţia unui sistem care să fie centrat pe pacient şi nu pe alte interese. Ceea ce se vorbeşte acum a fi a 19-a reformă, fiindcă am avut 19 miniştri în 20 de ani, nu este altceva decât a discuta de o politică incoerentă, impusă de raţiuni financiare şi nu din nevoia de servicii medicale. Nimeni nu neagă că unele spitale trebuiau desfiinţate. Dar nu ştiu cum s-a făcut această evaluare. Dar, dacă desfiinţezi un spital, considerând că nu este eficient, deşi eficienţa nu trebuie să fie economică ci să se vadă câtă sănătate a produs acel spital, nu poţi să nu creezi alt gen de servicii medicale pentru populaţia de acolo. O reformă dacă se vrea trebuie să se pornească de la nevoile de servicii medicale ale pacientului din diferite regiuni, care sunt particularităţile, apoi cum poate fi acoperită nevoia, şi cum poate fi finanţată. N-am înţeles de ce într-o perioadă dificilă, toate ţările dezvoltate au considerat că se poate ieşi din criză prin creşterea alocării de fonduri în învăţământ, cercetare şi sănătate, pentru că ele creează în jurul lor o creştere a PIB-ului, în România, dimpotrivă, s-au tăiat fondurile din aceste domenii. Este o premisă falsă când se spune că sănătatea este costisitoare şi nu produce nimic. Este total fals. Studii recente au arătat că sănătatea este cel mai productiv domeniu. Creşterea speranţei de viaţă, cu un an, conform unor studii serioase, a dus la creşterea PIB-ului cu 5% şi a investiţiilor directe cu 9%. Aceasta a fost raţiunea pentru care ţările dezvoltare au pompat masiv în aceste domenii şi au ieşit şi din recesiune şi au trecut la dezvoltare şi modernizare.