Sprijinul guvernamental de 10.000 euro nu-i mobilizează pe bistriţeni

În Bistriţa-Năsăud, doar 9 posibili „candidaţi” şi-au exprimat intenţia de a înfiinţa o societate comercială cu răspundere limitată – debutant (SRL – D), condiţie obligatorie pentru a putea beneficia de prevederile OUG 6/2011 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Anunţul a fost făcut ieri de Mircea Mihăieştean, preşedintele Oficiului Teritorial pentru IMM şi Cooperaţie din Cluj-Napoca, în cadrul unei şedinţe de lucru, găzduită de Palatul Administrativ. Din cele 9 cereri, patru urmau să fie soluţionate ieri. În schimb, la nivel naţional există înregistrate peste 500 de solicitări de înfiinţare de SRL-D, dintre care 91 au fost deja procesate. În judeţele vecine situaţia este cu mult mai bună decât în Bistriţa-Năsăud. În Maramureş sunt 30 de cereri, în Cluj – 55, în Satu Mare – 49, fapt care arată interesul tinerilor întreprinzători pentru accesarea alocaţiilor financiare nerambursabile de cel mult 10.000 euro.

În mod normal, tinerii antreprenori bistriţeni se pot mobiliza în perioada următoare, deoarece la Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri au fost înregistrate doar 52 aplicaţii.

Programul guvernamental destinat tinerilor întreprinzători are un buget de 21 milioane lei, însă, a precizat Mircea Mihăieştean, dacă se va constata că există un interes deosebit, executivul ar putea suplimenta fondurile.

Pot beneficia de acest program persoanele fizice care au vârsta până-n 35 ani, înfiinţează pentru prima dată o societate comercială şi nu au mai deţinut calitatea de acţionar, asociat sau membru în conducerea unei întreprinderi din UE. Tinerii antreprenori bistriţeni au de urmat cinci paşi: înregistrarea microîntreprinderii SRL-D la Oficiul Registrului Comerţului BN, notificarea prin poşta electronică a OTIMMC Cluj-Napoca, înregistrarea pentru obţinerea AFN pe site-ul www.aippimm.ro, evaluarea planului de afaceri şi, în final, contractare şi finanţare. Dacă „afacerea” propusă este eligibilă, microîntreprinderea poate beneficia de o alocaţie financiară nerambursabilă de cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, echivalent în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare. De asemenea, pentru SRL-D se pot acorda garanţii pentru credite contractate în vederea realizării planului de afaceri, până la cel mult 80% din valoarea împrumutului, în limita sumei de 80.000 euro. Societatea este scutită de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajator pentru veniturile aferente a cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată. De asemenea, o altă facilitate o reprezintă scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerţului.

Statul a prevăzut şi o altă oportunitate, în sensul că există prevăzute foarte multe categorii de cheltuieli eligibile, de la investiţii în active corporale (terenuri, construcţii, cumpărări de spaţii, utilaje, mijloace de transport), necorporale (brevete, licenţe, francize), până la costuri de personal pentru servicii de contabilitate, consultanţă juridică, cheltuieli de utilităţi, chirii etc.

Un plan de afacere poate obţine maxim 100 puncte, însă pentru accesarea programului este nevoie de minimum 60 puncte, iar în condiţii de egalitate se ţine cont de numărul de înregistrare on-line. Cele mai multe puncte le obţin activităţile de producţie în mediul rural, prin care se creează cel puţin patru locuri de muncă, unde ponderea investiţiilor este de peste 80% , iar schema de cofinanţare este cu credit bancar.

Informaţiile au fost prezentate la o întâlnire la care au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate, ai patronatelor şi sindicatelor, dar şi potenţiali beneficiari. În fapt, se dorea o întâlnire a Comisiei de Dialog Social, dar refuzul participării confederaţiilor sindicale a dat reuniunii doar o tentă informativă. Unul dintre participanţii prezenţi a ţinut să remarce întârzierea cu care a fost organizată această lansare a programului, de cealaltă parte, reprezentanţii instituţiei din Cluj-Napoca menţionând că tinerii trebuie şi pot să se informeze şi din spaţiul virtual.

Firmele bistriţene nu accesează programele finanţate de stat

Preşedintele Oficiului Teritorial pentru IMM şi Cooperaţie din Cluj- Napoca, Mircea Mihăieştean, susţine că doar trei societăţi comerciale din Bistriţa-Năsăud au beneficiat, anul trecut, de programe cu finanţare de la bugetul de stat prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Potrivit aceleiaşi surse, numărul firmelor bistriţene care aplică pentru obţinerea unui sprijin guvernamental este foarte mic în comparaţie cu alte judeţene din Regiunea de Nord-Vest.

În 2011, pe lângă Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, mai sunt finanţate alte şase programe. Este vorba de Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor – START, Programul multianual pe perioada 2005-2012 destinat femeilor manager din sectorul IMM, Programul multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri, programe de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor, programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, dar şi programul UNCTAD EMPRETEC România pentru dezvoltarea IMM-urilor. În total, vorbim de aproximativ 25 milioane lei pe care Guvernul le pune la dispoziţia IMM-urilor în vederea dezvoltării. Potenţialii beneficiari pot obţine informaţii suplimentare pe site-ul www.aippimm.ro