Un bistriţean la “Convorbiri literare”

A apărut, recent, numărul pe iulie 2013 al revistei “Convorbiri literare”, un număr în care ai ce citi dacă, vorba aceea, “te ţine brăcinarul”. Începând cu amplul şi consistentul editorial (“Un occidental la gurile Dunării”) semnat de Cassian Maria Spiridon, redactorul şef al revistei, şi terminând cu „Curierul de ambe sexe” al lui Nicolae Sava.
Să concretizăm: Basarab Nicolescu în dialog cu Adrian Cioroianu, despre “Transdisciplinaritatea – unitatea cunoaşterii, condiţie a demnităţii umane”, un nou dialog între Cassian Maria Spiridon şi Adrian Alui Gheorghe care crede că “orice poet trebuie să rămână la entuziasmul vârstei de 33 de ani, atunci sinapsele pocnesc ca dopurile de şampanie”. Poezie semnează Radu Cange, Gheorghe Vidican, Vasile Burlui, Mihai Liţu şi Nicoleta Onofrei, iar proză Vasile Popa Homiceanu (fragment de roman) şi Laurenţiu Orăşanu. Despre Eugen Labiş (tatăl poetului Nicolae Labiş), un text inedit semnat Mircea Coloşenco. CRONICA LITERARĂ este reprezentată de Cristina Livescu, Constantin Dram, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Antonio Patraş, Emanuela Ilie, Şerban Axinte, Adrian Romilă, Adrian Tudurachi, Ovidiu Pecican, Florin Faifer, Andrei Moldovan Nicolae Tzone, Emil Lungeanu, Maria Pilchin, Magda Ciopraga, Elisabeta Bogăcean, Gellu Dorian, Giséle Vanhese, Theodor Codreanu, Constantin Coroiu, Ileana Mironescu Sandu, Constantin Parascan, Liviu Papuc şi (în fine!) Gheorghe I Florescu. Musai să zăbovim olecuţă, atât cât să amintim că Andrei Moldovan, conjudeţeanul nostru din Beclean, scrie despre cartea de poeme a lui Kocsis Francisko (secretar de redacţie al revistei “Vatra” ), intitulată “Melancolii în formă continuată” (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2012). Din amplul şi aplicatul său expozeu, reţinem doar următoarea secvenţă: “Autorul, poet de limbă română, poate mai discret decât s-ar cuveni, cu o bogată activitate de traducător din lirica maghiară, surprinde atât prin profunzimea trăirii poetice, cât şi prin formele de materializare a lirismului său. Fără a face din ipostaza poetică a fiinţei o imagine specială, poate decupată din context, un univers diferit de cel comun, cu relaţionări deosebite şi viziuni pe măsură, scriitorul se situează fără echivoc într-o atitudine ce consideră existenţa comună un mod sensibil de locuire a lumii, într-o asumare fără reserve. Sentimentul accentuat al vulnerabilităţii fiinţei, al unei captivităţi iremediabile într-o realitate precară generează o stare de melancolie profundă. Toate astea nu îl determină pe poet să îşi dorească refugiul în alte lumi – cum prea adesea se întâmplă -, ci îl conduc spre un efort creator, spre încercarea de reconfigurare a spaţiilor”.
De reţinut din acest număr al “Convorbirilor literare” şi alte nume: Nataşa Sajé (Germania) şi Pere Gimferrer (Spania) din lirica universală, Ioan Holban, Dan Ciachir, Dan Puric, Carmelia Leonte, Petru Ursache, Marius Vasileanu, Marius Chelaru, Diana Diaconescu, Ioana Costa, Simona Modreanu, Bogdan Ulmu, Dragoş Cojocaru, Ştefan Oprea, Cristina Preutu, Emilian Marcu, Elena Brânduşa Steiciuc, Valentin Talpanaru, Vasile Iancu şi alţii.