Un nou număr al revistei „Arhivele Bistriței”

A ieșit de curând de sub tipar, la „Presa Universitară Clujeană”, un nou număr al revistei „Arhivele Bistriței”, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, seria de „Istorie- Societate-Cultură”, avându-l coordonator pe Prof. Univ. Dr., Mircea Gelu Buta.

     Titlul revistei, „Episcopul Nicolae Ivan și înființarea Episcopiei Vadului, Feleacul și Clujului”, reprezintă și tematica principală a acestui număr, onorat cu studii ale unor cercetători avizați și pasionați.

      În deschidere, Mircea Gelu Buta scrie despre „O Episcopie pentru inima Transilvaniei”, pledând pentru denumirea consacrată, Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului, în care „Vadul și Feleacul vin dintr-o lume veche” (...), iar „Clujul aparține lumii moderne”. Încă de la înființare, în anul 1921, Episcopia a primit acest nume, simbolizând o legătură între timpuri: Evul Mediu românesc, epoca Marii Uniri și România modernă. Primul episcop, Nicolae Ivan, a avut un rol decisiv și de pionierat, înfăptuind multe dintre obiectivele vremii, precum întemeierea școlii teologice, revista eparhială, construirea de biserici, dar, dintre toate, afirmă Mircea Gelu Buta, „opera lui emblematică rămâne Catedrala Ortodoxă din Cluj”.

      Alexandru Moraru, Pr. Prof. Univ. Dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, prezintă în cuprinsul revistei pagini însemnate din viața și înfăptuirile lui Nicolae Ivan, primul Episcop al Eparhiei Vadului și Feleacului, cu Scaunul la Cluj, între anii 1921 și 1936. Episcopia Ortodoxă de la Cluj, împreună cu cele de la Timișoara și de la Oradea, au fost un vis al Mitropolitului Andrei Șaguna, care s-a împlinit după Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. Născut în județul Sibiu, în anul 1855, Nicolae Ivan ajunge  Episcop la Cluj,  după o perioadă la conducerea Protopopiatului Alba Iulia, și păstorește Episcopia Ortodoxă de la Cluj până la moarte, în 1936. Este înmormântat în subsolul Catedralei Ortodoxe din Cluj, propria-i ctitorie. Din înfăptuirile Episcopului Nicolae Ivan, Alexandru Moraru le prezintă pe cele administrativ-bisericești, culturale, economice, misionar sociale și ecumenice.

      „Din corespondența Episcopului Nicolae Ivan” se intitulează studiul susținut de către Mircea Popa, Prof. Univ. UBB Cluj-Napoca, literat de marcă, un apropiat al scriitorilor, care înțelege faptul că o corespondență poate reprezenta „o formă de prezență în lumea epocii”. În ceea ce-l privește pe Episcopul Nicolae Ivan, sunt elocvente legăturile sale cu universitarii clujeni, printre care, Sextil Pușcariu, Emil Panaitescu, Ioan Paul, Nicolae Drăganu, Onisifor Ghibu.

      Cosmin Cosmuța, Prof. Univ. UBB Cluj-Napoca, prezintă în paginile revistei o cercetare aplicată asupra „Organizării de instituții clujene în timpul păstoririi Episcopului Nicolae Ivan ( 1921-1936)”, pornind de la ideea că „în tradiția ortodoxă, Episcopul reprezintă centrul unității ecleziale și garantul continuității apostolice, fiind chemat să împlinească întreita slujire de învățare, sfințire și conducere a poporului lui Dumnezeu.” Episcopul Nicolae Ivan a înțeles încă de pe atunci că misiunea Bisericii presupune și implicare în viața socială, culturală și educațională a unei comunități. Revista „Foaia Bisericească”, apărută în 1919, devine „Renașterea”, care este principala publicație a Episcopiei. În timpul lui Nicolae Ivan s-a organizat o bibliotecă eparhială, un învățământ teologic, un muzeu, o tipografie și o librărie, adevărate instituții ce continuă și astăzi.

      Pr. Prof. Dr. din Canada, Maxim (Iuliu- Marius) Morariu, în „Vocația publicistică a lui Nicolae Ivan înainte de episcopat” , consacră un adevăr indubitabil, și anume că Episcopul este și „o personalitate de prim rang a culturii și spiritualității românești ardelene.” Pe lângă înființarea revistei „Renașterea”, „organul oficial eparhial”, Nicolae Ivan a fost colaborator și la „Viața Ilustrată”, la „Foaia Diecezană”, la Sibiu, și redactor-șef la „Telegraful Român”.

     Despre „Un eveniment mai puțin cunoscut, organizat după reactivarea Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului: pelerinajul de la Mănăstirea Putna”, relatează Dacian But-Căpușan, Diac. Dr., la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Pentru a ajunge la Mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Episcopul Nicolae Ivan face toate demersurile necesare și străbate drumul, „plecând din Cluj, luni, 5/18 septembrie 1922, ... prin Bistrița, Prundu-Bârgăului, Dornișoara..., și ajunge în 8/21 septembrie 1922, la Putna, unde îl așteaptă Mitropolitul Ortodox al Bucovinei, Vladimir, și unde vin și alte personalități. Adunați la Putna, cel dintâi a vorbit Episcopul Nicolae al Clujului: „Cu fiorii celei mai profunde și curate evlavii, am intrat în acest sfânt lăcaș de ctitorie al Măritului și Slăvitului Ștefan Vodă.”

     Ca de fiecare dată, apariția unui nou număr din revista „Arhivele Bistriței” reprezintă un motiv de bucurie, un prilej de lectură a unor texte laborios scrise, pe bază de documente, studii, cercetări, arhive, ceea ce-i justifică și specificul. Din paginile recente, se desprinde chipul unui episcop, așa cum n-a mai fost altul. Descrierea lui Mircea-Gheorghe Abrudan este de referință în acest sens: „Episcopul Nicolae Ivan a fost fără-ndoială omul providențial ale cărui fapte și realizări edilitare, culturale și instituționale îl descoperă judecății istoriei drept un veritabil ctitor de Eparhie. Prin realizările sale s-a dovedit un arhipăstor după model șagunian și un ctitor după model ștefanian.”

ELENA M. CÎMPAN