O carte cât o istorie ! Diuganul Teodor Ciuruş a susţinut, acum 90 de ani, discursul studenţilor la înfiinţarea Institutului Teologic Ortodox

Tipărit cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului părinte Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, volumul „Memorabilia momenta – clipe memorabile”, apărut la Editura Presa Universitară Clujeană, sub semnătura a doi distinşi profesori universitari – Ioan Chirilă şi Mircea Gelu Buta – prezintă momente cruciale din istoria bisericească a Clujului, fiind ca o pildă pentru ceea ce au făcut vrednicii noştri înaintaşi pentru credinţa străbună.
Volumul a apărut la împlinirea a 90 de ani de când vrednicul de pomenire episcop Nicolae Ivan, după reînfiinţarea Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a pus bazele Academiei Teologice în care au învăţat carte, într-o şcoală cu profil academic, viitorii slujitori ai sfintelor altare. Clujul, după Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, devenea cel mai mare centru cultural universitar, economic şi religios al Transilvaniei, iar Biserica Ortodoxă din inima Ardealului avea nevoie de instituţii româneşti puternice de cultură şi spiritualitate.
Cartea surprinde prin istoria amplă a învăţământului universitar ortodox, descoperită de cei doi autori prin intermediul arhivelor, fiind prima carte de acest fel care adună cei 90 de ani de şcoală academică de pe aceste meleaguri pas cu pas, inserând atât începuturile cât şi vremurile tulburi prin care a trecut ortodoxia, numele mari care au luptat pentru credinţa străbună şi care au luminat mii de tineri care, mai apoi, au devenit păstori de suflete la altarele bisericilor din întreaga ţară. Sunt clipe memorabile, expuse în ordinea cronologică a evenimentelor care, cu siguranţă, nu mai pot fi şterse din istoria acestui neam.
Episcopul Nicolae Ivan este cel care a prezentat public, în cadrul şedinţei Sinodului Eparhial al Diecezei Cluj, din 4 mai 1924, dorinţa de a înfiinţa, la Cluj, o Academie Teologică Ortodoxă: „Acest fapt are o însemnătate atât de mare pentru viaţa eparhiei noastre încât mă simt dator să-l accentuez cu toată bucuria sufletului meu şi să exprim toată recunoştinţa domnului ministru Alexandru Lapedatu”. Opinia publică era convinsă că înfiinţarea Seminarului Teologic din Cluj era „de o importanţă capitală pentru poporul românesc de dincoace de Carpaţi, îndeplinidu-se un act firesc, să se facă în centrul Ardealului un val de lumină care să se reverse peste întreaga provincie. În luna septembrie 1924, revista „Renaşterea” pregătea deschiderea anului de învăţământ prin publicarea unui amplu material sub genericul „Institutul nostru teologic care se deschidea la 1 octombrie, având ca prim profesori pe dr. Ion Paşca – Teologie morală şi filozofia creştină, dr. Andrei Buzdug – Teologia practică, dr. Liviu Galaction Munteanu – Studii biblice, dr. Ion Stănescu – Istorie bisericească, patrologie şi patristică, dr. Orest Bucevschi – Dogmatică şi limba greacă. Printre primii elevi ai institutului se remarcă şi un conjudeţean de-al nostru, Teodor Ciuruş, din Dumbrăviţa, cel care mai târziu avea să devină protopop în judeţul Mureş. Deschiderea oficială a învăţământului Teologic Ortodox clujean s-a făcut cu mare fast. Pe lângă cuvintele oficialităţilor, corul teologilor interpretând Psalmul 100, iar clericul cursului III, diuganul Teodor Ciuruş susţinând o dizertaţie pentru rolul şi însemnătatea Institutului Teologic nou înfiinţat: „Mulţumită jertfelor unui şir întreg de mucenici, care în toată trudita lor viaţă au muncit pentru biserică şi neam, Dumnezeu ne-a învrednicit pe noi, generaţia de acum, să vedem visul închegării naţionale împlinit... Dacă în trecut biserica, mama noastră, a fost silită să lupte mai mult pentru păstrarea fiinţei noastre naţionale decât pentru evanghelizarea vieţii noastre, de azi înainte, în aceste zile de fericire naţională, toată activitatea ei trebuie să tindă spre o înfrăţire a cugetelor şi a sufletelor în scopul unei munci de înălţare prin credinţă şi morală a neamului nostru ... Nu ne înşelăm în speranţe, deşi vedem casa umilă în care se deschide această şcoală, împrejmuită de altele tot asemenea de mici. Gândul nostru că ea, prin munca noastră, prin stăruinţele domnilor profesori şi prin jertfele bărbaţilor vrednici ai bisericii şi neamului nostru va ajunge cât mai curând la o înălţime corespunzătoare cerinţelor bisericii şi celorlalte instituţii de înaltă cultură din acest oraş, ne dă tărie în suflet, spor la muncă şi nădejde în biruinţa dreptăţii”.
Lucrarea, conştiincioasă şi bine îngrijită, a fost răsplătită din partea publicului cu apluze binemeritate, studentul din judeţul nostru fiind astfel bine primit de lume, dar mai ales de dascălii lui.
Revista „Renaşterea”, apărută la puţină vreme după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleaculului şi Clujului, săptămânal de îndrumare a vieţii religioase a românilor din Ardeal, Societatea Credinţa Ortodoxă a Studenţilor Academiei Teologice clujene au contribuit şi ele la ridicarea vieţii universitare teologice clujene, fiind alături de toate evenimentele culturale şi religioase ale profesorilor şi studenţilor, generând, la rândul lor, alte momente înălţătoare care au rămas în istoria universităţii. Sfinţirea Catedralei Ortodoxe din Cluj, Funerariile Preasfinţitului episcop Nicolae, moartea părintelui Andrei Buzdug, sfinţirea paraclistului şi inaugurarea noului local al Academiei Teologice Clujene (1939), istoria zbuciumată a Ardealului ocupat, vizita patriarhului Alexei al Moscovei la Cluj, moartea patriarhului Nicodim şi instalarea patriarhului Iustian Marina, transformarea Academiei clujene în Institut Teologic de rang universitar, trecerea la cele veşnice a arhiepiscopului Teofil Herineanu şi alegerea ca arhiepiscop şi apoi Mitropolit a vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania, diortosirea Bibliei, apariţia revistei „Tabor” şi a Fundaţiei „Bartolomeu Anania” sunt repere ale istoriei universitare clujene, ale spiritualităţii transilvane. O dată cu întronizarea ÎPS Andrei Andreicuţ, cu ocazia praznicului Buneivestiri, din ziua de 25 martie 2011, viaţa spirituală clujeană intră într-o nouă etapă, mitropolitul Andrei dovedind nu doar că este un vrednic urmaş al regretatului Bartolomeu, ci şi un spirit împăciuitor care promovează credinţa adevărată, cultura acestui neam şi, mai presus de toate, din dragoste pentru cele sfinte, este prezent, zi de zi, în mijlocul credincioşilor cu fapte ecleziastice şi sociale.
Sfinţirea pietrei de temelie a Campusului Teologic „Nicolae Ivan” şi datele despre seminarul internaţional de medicină şi teologie care se desfăşoară, an de an, la Bistriţa, în care doctorii sufletelor noastre preoţii, alături de doctorii trupului – medicii, se întâlnesc pentru a promova valoarea umană şi cea divină, întregesc acest amplu volum care va fi, de acum, un important reper pentru devenirea noastră creştinească.
Andrei Buzdug, primul rector al academiei teologice clujene, spunea, la deschiderea institutului universitar, „Nimic altceva în afară de credinţă şi cultură nu ne poate da trăinicia existenţei noastre pe aceste plaiuri. Prin ele se aşază fundamentul de granit al unei existenţe sigure, ce nimeni nu o poate dărâma”.
Prin tot ceea ce au făcut în cei 90 de ani, dascălii din Universitatea clujeană, dar şi preoţii care au devenit păstori, care au transmis credinţa Mântuitorului, au dovedit că, deşi uneori, vremurile au fost tulburi, credinţa a fost cea care ne-a unit. Universitarii Ioan Chirilă şi Mircea Gelu Buta merită aprecierile noastre pentru faptul că au reuşit să aducă, prin ampla lucrare, de aproape 700 pagini, un crâmpei de frumuseţe al sufletului nostru ortodox.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5