Un Prim-ministru al României, elev de liceu la Bistrița

Chipul modelat în bronz, așezat în fața clădirii Policlinicii de copii din Bistrița, pe lângă care trecem, uneori, independenți, este al Dr. Alexandru Vaida-Voevod, cel care în ședința din 18 octombrie 1918, în Parlamentul maghiar, a făcut istorica declarație în care proclama dezlipirea Ardealului de Ungaria. Ulterior, în calitate de Prim-ministru al României unite, în timpul tratativelor de pace de la Paris, avea să dezamorseze criza diplomatică dintre Bucureşti şi Paris, obținând, în final, din partea marilor puteri garantarea frontierelor României Mari.
Acest mare politician și om de stat român s-a născut în anul 1872 la Olpret (Bobâlna), în apropierea orașului Dej. A urmat cursurile Gimnaziului săsesc din Bistrița în perioada 1883-1891, cu o întrerupere de doi ani, când a fost transferat la Liceul Românesc din Brașov.
În cursul dimineții de joi, 16 noiembrie 2017, în cadrul unei ceremonii organizate la bustul lui Alexandru Vaida-Voevod, s-a adunat o mulțime de bistrițeni de toate vârstele, pentru a evoca viața și activitatea unui om, puse în slujba poporului și țării sale.
După intonarea Imnului de stat al României, Prof. Dr. Mircea Gelu Buta a rostit o alocuțiune, din care redăm: „Cu toții cred că sunteți de acord că a sosit momentul să înlăturăm pseudovalorile care ne sunt livrate în felurite moduri și să aducem în fața națiunii pe oamenii care au făcut ceva pentru români și țara locuită de ei.
Este evident că patriotismul a fost, de multe ori, pervertit, banalizat, bagatelizat sau exacerbat, dar asta nu ne dă dreptul să ne hulim țara și valorile ei, pentru că nu poți fi european fără a fi român și, dacă nu crezi în identitatea ta, nu ai niciun respect de la alții. Înțelegând aceasta, francezul nu se rușinează că e francez, englezul că e englez și nici ungurul sau neamțul nu își leapădă apartenența, deși cu ceva timp în urmă, ar fi avut motive să o facă.
Secretul cultivării patriotismului generos și curat, neîndreptat împotriva altor patriotisme, este dat de sinceritatea în credință, iubire, dialog, dreptate și, peste toate, bunătate, însă nicidecum să-ți sacrifici poporul, să sacrifici patrimoniul comunitar și compatrioții, pentru a face pe plac străinului, adică, vorba lui Grigore Alexandrescu, să fii «coadă de topor».
O minte sănătoasă, adică temperată, ghidată de echilibru și cunoaștere, reprezintă „calea împărătească”, pe care Sfântă Scriptură ne îndeamnă să umblăm (Deut. 5, 32; 17, 11), fără să uităm însă că asta este țara noastră. Toți ceilalți au venit din alte părți, iar noi, românii, suntem aici și avem datoria să clădim în continuare această țară și să o facem mai frumoasă. Ca să facem lucrul acesta, este însă nevoie să luptăm pentru adevăr, să nu ne fie frică, să ne batem pur și simplu.
Fiind cel mai reprezentativ absolvent al liceului bistrițean, pentru că nimeni n-a reușit să mai ajungă până acum la înalta demnitate de prim-ministru al unui stat, poate că chipul lui Alexandru Vaida-Voevod ar trebui imortalizat și inclus printre simbolurile prestigiosului lăcaș de învățământ din orașul nostru”.
Pe sunete de trompetă, membrii Asociației Culturale „Alexandru Vaida-Voevod” Bistrița au depus în fața bustului un superb aranjament floral, purtând imaginea tricolorului. A urmat intonarea Imnului Uniunii Europene, în care versurile lui Schiller, „Slavă ție, stea curată/ Voie bună pe Pământ / Sol din rai cu Soare sfânt / Vraja ta aduce iară / Pe popor lângă popor / Toți pe lume frați noi suntem / Unde vii ușor în zbor...”, au luminat chipurile oamenilor. Ceremonia s-a încheiat cu o alocuțiune a Prof. Tudorică Răchitan, de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița.
În continuare, doritorii au putut audia conferințele susținute în cadrul Simpozionului „Arhivele și cercetarea istorică în perspectiva Centenarului Marii Uniri”, manifestare organizată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Mulțumim, în egală măsură, organizatorilor, cât și participanților, pentru că, prin gestul lor, românii încep să-și cunoască istoria reală și pe conducătorii care i-au călăuzit să răzbată prin vicisitudinile vremurilor.