Anul Centenarului, încununat la Bistriţa, prin dezvelirea statuii domnitorului Petru Rareş. Ministrul Apărării, Mitropolitul Andrei, comandantul Diviziei a IV-a Infanterie Gemina, la eveniment

Anul Centenarului se apropie de sfârşit, la nivel naţional, şi lasă loc vremurilor în care vom clădi o nouă sută de ani. La Bistriţa, acest an jubiliar a fost încununat printr-un ceremonial militar-religios cu ocazia dezvelirii statuii Domnitorului Petru Rareș, din piața ce-i poartă numele. Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, ÎPS Andrei Andreicuţ, comandantul Diviziei a IV-a Infanterie Gemina, general-maior Virgil Ovidiu Pop sunt doar câteva dintre personalităţile care au răspuns invitaţiei președintelui Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan.

         General de brigadă Mircea Gologan, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, prefectul Ovidiu Frenţ, primarul Bistriţei – Ovidiu Creţu,  vicepreşedinţii Ioan Ţintean şi Vasile Puica, subprefectul Ciprian Ceclan, deputaţii Daniel Suciu şi Adriana Doina Pană, primarul Becleanului – Nicolae Moldovan, viceprimarul Cristian Niculae, primarii Vasile Cocos – Petru Rareş, Doru Crişan – Prundu Bârgăului, Vasile Codrea – Budeşti, Aurel Horea – Ilva Mică, consilieri judeţeni, şefii instituţiilor militarizate din subordinea MAI,  reprezentanţi ai Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” Bistriţa-Năsăud au onorat acest eveniment.

         După  prezentarea onorului Ministrului Apărării şi intonarea Imnului Naţional, a avut loc dezvelirea statuii şi o slujbă de sfinţire oficiată de Mitropolitul Andrei, alături de protopopii de Bistriţa – Alexandru Vidican şi Beclean – Doru Zinveliu. La finalul slujbei, Mitropolitul Andrei a făcut referire la faptul că, continuând tradiția tatălui său, Ștefan cel Mare, Petru Rareș a fost un important ctitor de mănăstiri și biserici. 

         În mesajul său, președintelul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a ţinut să menţioneaze că „libertatea și autodeterminarea reprezintă niște idealuri pentru care oamenii și popoarele au luptat mii și mii de ani de-a lungul istoriei”, iar „noi, cei din spațiul carpato-danubiano-pontic am fost dintotdeauna un popor jertfit de interesele marilor imperii din jurul nostru”.

         „Dintotdeauna românii din Transilvania au luptat pentru independență față de imperiile din Vestul Europei și pentru afirmarea spiritului autentic românesc. Au rezistat aproape 1.000 de ani cu dorința de a fi români pe pământul României și miracolul s-a produs abia la 1 Decembrie 1918. Crearea unei țări, a unui popor este o operă care depășește puterea unui om! Este un crez adânc, cu care ne-am născut și am crescut noi și străbunii noștri de mii de ani. 1.000 de ani a durat până când românii din Transilvania au redevenit stăpâni pe pământurile lor! Chiar dacă zeci de mii de eroi necunoscuți au murit în tot acest timp, ei nu au murit degeaba. Cu toții am auzit de curajul lui Moș Tănase Todoran sau al lui Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu sau Tudor Vladimirescu! Dacă noi, astăzi, după sute de ani de la moartea lor îi mai pomenim, însemnă că ei nici nu au trăit și nici nu au murit degeaba!      Este și cazul domnitorului a cărui personalitate o evocăm astăzi, Petru Rareș”, a transmis preşedintele Radu Moldovan.  

         În cuvântul său, preşedintele Moldovan a evidenţiat faptul că Episcopia de la Vad și biserica episcopală a fost înființată de Ștefan cel Mare pentru feudele sale din Transilvania, cuprinzând toate satele dintre Bistrița și Gherla, iar un pol important al românismului și al ortodoxiei l-a reprezentat Ciceul.

„Noi, astăzi, încununăm prin acest monument, o personalitate care și-a pus amprenta asupra a ce suntem noi, aici și acum. Nu întâmplător spațiul din fața celei mai importante instituții administrative a județului Bistrița-Năsăud poartă numele lui Petru Rareș, nu este o coincidență faptul că unul dintre cele mai renumite Colegii Naționale din România, aflat în orașul Beclean, poartă numele lui Petru Rareș și nici faptul că aproape de limita dintre județul nostru și județul Cluj avem comuna care poartă numele Domnitorului Petru Rareș. Că vrem sau nu, istoria ne-a adus la un loc, pe noi, pe români! (...) În acest an, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să fim mai uniți ca niciodată! Dacă nu pentru noi, măcar din respect pentru strămoșii noștri și din iubire față de cei care ne calcă acum pe urme: copiii noștri! Vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să luptăm pentru o Românie liberă, puternică și prosperă la care au visat toți înaintașii noștri! Putem obține asta doar prin lucrurile concrete pe care le facem fiecare dintre noi zi de zi”, a concluzionat preşedintele Consiliului Judeţean.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş,  le-a transmis participanţilor că se bucură să fie la Bistriţa, când oraşul, ca de altfel întreaga Românie, a îmbrăcat în straie de sărbătoare. „Suntem în preajma Naşterii Domnului iar bucuria de a dărui şi a le dărui celor din jur ne aduce mai aproape de lumea pe care Mântuitorul a rânduit-o pentru noi. Iată, aşadar, că festivitatea de astăzi este în egală măsură un dar pe care dumneavoastră îl faceţi oraşului şi memoriei înaintaşilor prin amplasarea la loc de cinste a bustului domnitorului Petru Rareş, un făuritor de ţară al cărui destin a fost strâns legat de locurile Bistriţei. De asemenea, nu cred că este deloc întâmplător momentul ales pentru evocarea personalităţii înălţătoare a domnitorului Petru Rareş. (...) Atât lor, cât şi copiilor noştri le suntem datori să edificăm acea Românie demnă, prosperă care se va distinge pe scena lumii prin ceea ce are de oferit. Petru Rareş este una dintre figurile expresive ale istoriei noastre şi întruchiparea fidelă a conceptului de elită. Calităţile sale de diplomat, negociator îl aşază în panoplia conducătorilor de care se leagă însuşi destinul naţiunii noastre.  Vă felicit încă o dată că preţuiţi istoria şi cinstiţi valorile tradiţionale”, a spus ministrul Apărării, Gabriel Leş.

         Prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, unul dintre promotorii acestui demers, a punctat câteva dintre reperele legăturii Domnitorului Petru Rareş cu Bistriţa şi Transilvania. „Domnitorul moldovean, Petru Rareș, și-a împletit spre sfârșitul Evului Mediu, destinul vieții și familiei sale, cu cel al locuitorilor orașului Bistrița, în virtutea moșteniriilor primite de la tatăl său, Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504), care în baza legăturilor avute cu regele Matei a Corvin al Ungariei (1456-1490), primește Cetatea Ciceului, a căror domeniu se întindea pe Valea Someșului Mare, până în părțile Becleanului, precum și Cetatea de Baltă, situată pe Târnave, inițiindu-se astfel o modalitate de relații specifice dintre Moldova și Transilvania. Petru Rareș, care a domnit în două rânduri în Moldova, între anii 1527-1538, respectiv 1541-1546, a mărit zestrea moștenită de la tatăl său, adăugând domeniilor Ciceu și Cetatea de Baltă, pe cel al Ungurașului, Cetatea Almaș de lângă Huedin, Rodna, cu minele sale și orașul Bistrița. Erau puse, astfel, bazele unor legături aparte între teritoriile locuite de Români, de dincolo și dincoace de Carpați, care vor continua, nu fără sinuozități, de-alungul sec. XVI - XVII, cu prelungiri până în cel de-al XVIII-lea veac”, a evocat Mircea Gelu Buta.  Universitarul bistriţena a menţionat că Petru Rareș a fost un mare apărător al creștinismului ortodox, dar și un fin diplomat.