BUCURIA ARMONIEI DIN FAMILIE

Am citit, în manuscris, cartea EMINESCU şi OVIDIU – O PARALELĂ PESTE VEACURI scrisă de Familia Florentina şi Vasile Găurean, profesori emeriţi de Limba şi Literatura Română şi am văzut rodul Iubirii şi Armoniei din Familie.

Autorii au citit şi studiat mult şi cu deosebită atenţie astfel încât, au reuşit să scrie o lucrare de o însemnătate şi frumuseţe fără egal.

Sunt o cititoare veche, dar BUCURIA ce am simţit-o în suflet în timp ce am lecturat această carte frumoasă, interesantă, dar şi de mare importanţă este de nedescris.

Încerc, în cele ce urmează, să vă ofer un crâmpei din gândurile mele însemnate pe marginea cărţii EMINESCU şi OVIDIU – O PARALELĂ PESTE VEACURI, operă ce este o BUCURIE, BUCURIA ARMONIEI din Familia soţilor Florentina şi Vasile Găurean.

Chiar şi cei care cunosc, în original, operele celor doi mari poeţi, dar şi lucrări publicate de însemnaţi exegeţi cu privire la ceea ce au scris Eminescu şi Ovidiu, citind această carte vor fi surprinşi foarte plăcut pentru că, autorii, Florentina şi Vasile Găurean, şi-au pus în text propriile lor opinii, sufletul lor, şi amprenta gradului lor înalt de cultură şi civilizaţie.

Prin această preţioasă carte, Florentina şi Vasile Găurean ne poartă, fascinant, de la un capăt la altul al unui interval de două mii de ani! De la Ovidiu, ce a trăit între anii 43 înainte de Hristos – 17 după Hristos, la Eminescu, ce a trăit între anii 1850 – 1889.

La finele lecturii, am trăit sentimentul unei comprimări a Timpului, a unei stări de apropiere a celor doi corifei ce au trăit la distanţă de două milenii: Publius Ovidius Naso şi Mihai Eminescu, practic, s-au întâlnit prin operele lor, dar şi prin faptul că au trăit o parte din viaţa lor pe meleaguri ce aparţin astăzi României.

Atât prin conţinutul cărţii, cât şi prin gândurile ivite în minte în timpul lecturii, am făcut o călătorie în timp deosebit de interesantă.

Autorii şi-au elaborat lucrarea acum, când, de la plecarea sufletului lui Eminescu din corpul fizic critica literară a evoluat şi a produs lucrări importante, astfel încât s-a realizat o anumită înţelegere, receptare a operei eminesciene şi ne spun, în ARGUMENTUM, următoarele cuvinte frumoase, dar pline de modestie cu privire la efortul lor ca şi cercetători:

„Prin grija şi spiritul de sacrificiu al unor harnici cercetători, s-a ajuns la epuizarea activităţilor din domeniul arhivistic privitoare la viaţa şi opera lui Eminescu. Laboratorul de creaţie al marelui poet şi gânditor are larg deschise porţile pentru toţi care vor să-şi îmbogăţească mintea şi sufletul la izvoarele sale.

Contribuţiile mărunte au fost adesea un piedestal pe care s-a înălţat munca unor mari critici literari. În această varietate de lumini se află conectat şi prezentul efort de deschidere spre universalitate printr-o paralelă între doi participanţi la Masa de taină a liricii universale.”

Ei bine, cartea realizată de Familia Găurean este o ridicare amplă de cortină spre două lumi ce au existat la o distanţă de două mii de ani una de alta: Lumea lui Ovidiu ce a trăit la intersecţia dintre două ere, în timp ce a fost pe Pământ şi Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi Lumea lui Eminescu ce a trăit spre sfârşitul mileniului doi de după Hristos.

(va urma)