Ce a fost mai întâi? Târgul Mare al Bistriţei sau Zilele Bistriţei?

Joi, 08/13/2015 - 19:43

View the full image

Istoria burgului a devenit subiect de dispută, politică, în Consiliul Local Bistriţa. Documentele Vaticanului sunt (re)citate mai ceva ca „Tatăl nostru”. Polemica pleacă de la schimbarea denumirii Zilelor Bistriţei în Târgul Mare al Bistriţei şi a datei de desfăşurare din perioada 16-18 august în 21-23 august!

„Fac un apel la adresa primarului în legătură cu ce a făcut şi ceea ce vrea să facă din Zilele municipiului Bistriţa. Am primit o invitaţie în care nu se mai vorbeşte de primarul municipiului, de Consiliul Local, se vorbeşte de administraţia municipiului, care nu mai vorbeşte de Zilele oraşului, ci vorbeşte de Târgul Mare al Bistriţei”, a precizat consilierul municipal Gheorghe Tuţă (PNL), în debutul şedinţei ordinare.

Acesta i-a solicitat edilului să respecte cele două hotărâri de Consiliu Local care prevăd ca denumirea sărbătorii oraşului să fie Zilele Bistriţei, iar data de desfăşurare 16-18 iulie, iar un alt eveniment – precum Târgul Mare al Bistriţei – să fie aprobat de CL Bistriţa. Gheorghe Tuţă a menţionat că prima atestare documentară a oraşului „pe harta lumii” este într-un document din 1264, cerându-i primarului „să respecte istoria municipiului”.

„Noi nu rescriem istoria aici, eventual facem istorie pentru viitor. Un consiliu local, care este organismul deliberativ al unui oraş, a stabilit în două hotărâri că Zilele oraşului au loc în 16-18 iulie şi ca dată de referinţă pentru a marca acest eveniment se referă la anul 1264, atunci când, pentru prima dată, prin acel document papal, este amintit oraşul Bistriţa.

Dacă data de naştere de naştere a unuia dintre noi, a copiilor noştri sunt lucruri banale şi evenimente ulterioare devin mai importante, este o abordare cu care nu puteţi veni să fim un oraş întreg de acord.

Aceste evenimente nu au decizia Consiliului Local. (...) Nu puteţi de unul singur să rescrieţi istoria oraşului, dincolo de ceea ce CL a hotârât în urmă cu 10-15 ani pe această temă”, a punctat, într-o altă intervenţie, Tuţă.

***

Primarul Ovidiu Creţu: Târgul a făcut ca Bistriţa să se dezvolte ca oraş!

De cealaltă parte, primarul Ovidiu Creţu a menţionat că denumirea sărbătorii drept „Zilele Bistriţei” este prea banală, pentru că orice sat, comună sau oraş din România are „Zile”.

„Târgul Mare al Bistriţei ne dă unicitate şi eu cred că avem chiar obligaţia să valorificăm trecutul istoric. A adopta această denumire mi se pare chiar o responsabilitate istorică. Bistriţa s-a dezvoltat, a devenit un oraş important în Europa medievală tocmai prin Târgul Mare al Bistriţei, care a avut loc prima dată în 1353. Dreptul de a organiza târg a fost dat de Ludovic cel Mare”, a răspuns edilul Bistriţei.

Acesta a menţionat că prima menţiune a Bistriţei, un aşa-zis „act de naştere” nu este documentul din 1264 – la care se referea liberalul Gheorghe Tuţă – ci un altul din 1241, în care Bistriţa este pomenită colateral.

„Varianta Târgul Mare al Bistriţei este cea mai potrivită. Evenimentul, care a avut loc în luna august, are vechime foarte mare şi, a avut rezultate extraordinare pentru perioada respectivă”, a mai spus Ovidiu Creţu, punctând că nu îşi propune să rescrie istoria, „una dintre cele mai dinamice ştiinţe”.

***

În loc de concluzie... De ce nu un referendum, că tot aşa au decis bistriţenii – care au fost la vot – traseul variantei ocolitoare!

Comentarii

14/08/15 08:05

Vizitator

Dupa mintea lui Cretu orice-i posibil. Chiar si rescrierea istoriei. Numai asa se explica mutarea , bustului lui Cuza, de la IJP, in Piata Unirii chiar daca piata isi trage numele de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu unirea principatelor sau mica unire. Dupa mintea lui Cretu, unire sa fie, nu conteaza daca-i mare sau mica. Reamintim ca bustul lui Cuza a fost dezvelit in 2004 la IJP, si pentru a pune in valoare sediul Politiei aducand o nota de vizibilitate asupra cladirii care seamana mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunista. Si nu e singura isprava „marca Cretu”.
Astfel,Bustul lui Petru Rares a fost mutat din Piata care-i poarta numele pentru a face loc unui monument controversat, in forma de „Sula” tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. Apoi dupa ce a mutat statuile unor mari personalitati aiurea prin oras, dislocandu-le de la locul lor firesc, a impanzit orasul cu mulajele oribile de struti, si cu alte kitschi-uri precum ouale vopsite si merele din plastic. In timp ce kitschi-urile din plastic au fost asezate la loc de cinste in zone de mare vizibilitate, bustul lui Rebreanu a fost aruncat peste gardul CNLR intrt-un loc obscur, ascuns privirii trecatorilor. Este cazul ca bustul lui Rebreanu sa fie amplasat intr-un loc public si anume in Piata Centrala pe locul fostei machete de lemn a cetatii, orientat cu fata catre strada pietonala care-i poarta numele.

14/08/15 08:45

Vizitator

Ce are sula cu prefectura? In capul lui Cretu este o mare nebuloasa. El confunda „Zilele orasului” cu „Bulgiul anual”. Una-i una, alta-i alta. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, mai nou, Zilele Bistritei se tin aiurea, fara nici o logica, la date diferite dupa cum vrea muschii primarului.
Dupa cum se stie, din punct de vedere istoric, prima mentiune documentara a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Intr-adevar, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare in 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca intregul an sa fie declarat anul jubiliar “BISTRITA-750″, lucru care nu s-a intamplat.
Ulterior, si anume in 1349 Bistrita este amintita ca si oras sub numele de Civitas Bysterce. Abia din 1353 dupa ce a devenit oras (civitas) Bistrita primeste dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, cunoscut asa dupa cum se stie sub numele de "BULGIUL ANUAL". Apoi, din 1366 Bistrita capata si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
Referitor la Targul Mare de vara sau BULGIUL ANUAL, momentul este ulterior primei atestari documentare a orasului, si anume la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL, denumire care deriva din cuvantul "balciul"(targul care se tine anual la o data fixa). Bulgiul anual s-a tinut la Bistrita aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. Fara a se confunda cu "Zilele Bistritei", ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august, dat fiind faptul ca bulgiul mai era cunoscut si sub numele de „Targul de Sfanta Marie”. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.