Cornel Cotuțiu: Prezent pentru posteritate

Ancheta Răsunetului cultural:

De-a lungul unei vieţi, în bibliotecă fiecărui scriitor se acumulează numeroase valori literare (cărţi cu autograf, scrisori, fotografii, ediţii şi publicaţii rare, casete audio şi video, tablouri, gravuri etc.). Cum sunt valorificate aceste valori literare? Ce ar trebui să facă scriitorii, dacă urmaşii lor nu sunt interesaţi de aşa ceva? Multe arhive personale sunt vândute la anticariate, alţii le donează unor biblioteci sau instituţii (Biblioteca Judeţeană “George Coşbuc” din Bistriţa este o instituţie model în acest sens, care adăposţeşte deja zeci de arhive sau părţi din acestea ale unor scriitori de prim rang – Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Andrei Marga, Mihai Zamfir ş.a ).

În ancheta literară de faţă, scriitorii sunt invitaţi să răspundă la două întrebări:

1. Cum credeţi că ar trebui valorificată moştenirea literară a unui scriitor?

2. Cum vă valorificaţi propria arhivă literară?

Anchetă realizată de Ilie Rad                                                                                                           

         La acest capitol al existenței umane se poate broda mult și bine, căci dimensiunea culturalului este incomensurabilă. Iar palierul literarului este unul dintre cele mai generoase. Rareori întâlnești vreun scriitor care să fie nepăsător la această perspectivă. Rareori întâlnești vreun om al scrisului literar care să fie indiferent la ce lasă în urma lui.  Și unde? Și cui?...

      În ce mă privește, mă opresc la două „fapte”, pentru palierul cultural al păstrării, al valorificării „bunului” ce rămâne. Sunt câteva instituții unde actul donației e însoțit de certitudinea că  „faptele” culturale nu sunt doar depozitate - biblioteci, muzee, arhive ale statului. Ele primesc și păstrează, spre valorificare,  cărți (cu sau fără autograf), scrisori, fotografii, publicații, casete audio și video, tablouri ș.a. (A se ține seama că anticariatele nu intră în discuție, ele fiind doar unități comerciale pentru vândut și cumpărat).

     În ce mă privește, după cele 40 de cărți publicate și experiența de ziarist, aș vrea să fac referiri la doar  câteva ipostaze ale „faptelor” săvârșite de mine în acest domeniu.

     În 2018 am publicat la Editura „Școala Ardeleană”, Cluj-Napoca, volumul „Domniile lor către mine”. Sunt aici inserate scrisori primite - pe durata a 5o de ani - de la 75 de semeni ai noștri, din domeniul culturii, al publicisticii literare; expeditori din țară, din Europa și de peste Atlantic. Poate a fost, din parte-mi, o strădanie desuetă, căci, pe timpul elaborării ei, m-am întrebat: Peste cât timp scrisoarea va deveni  desuetă? Poate strănepoții noștri vor căuta această vocabulă în dicționare de arhaisme, inclusiv sinonimele ei: epistolă, misivă, răvaș,  bilet, citație, carte? Volumul meu rămâne, cu siguranță, un tablou al relațiilor  creatorilor de artă din spațiul românesc cu cei din arealul Bistrița, Năsăud, Beclean. Corespondența aceasta am donat-o Arhivelor bistrițene.

     O altă ipostază a grijii mele pentru posteritate: cărțile ce acoperă, de jos până sus, trei pereți din camera mea de zi. Urmașii mei știu ce au de făcut (după ce va fi să nu mai conjug... verbul „a fi”). Vor lua cărțile  primite de mine cu dedicație autografă și le vor dona Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud. Nu mă îndoiesc că eminentul ei director - poetul, preotul Ioan Pintea - le va așeza pe rafturile necesare în superba instituție a bibliotecii, gândită de domnia sa și susținută fără rezerve de președintele Consiliului Județean, dl. Radu Moldovan: Palatul Colecțiilor și al Documentelor  de Patrimoniu. Tot aici va fi depus și jurnalul meu, pe care îl țin din vremea studenției.

     De altfel, deja am făcut o donație acum doi ani: colecția integrală a primei publicații de literatură și artă postdecembriste de la Bistrița, „Minerva” (1990-1999), pe care am condus-o ca redactor-șef.

     Deopotrivă, familia mea va hotărî încotro să se îndrepte cele câteva mii de volume din biblioteca mea de acum. Am încredințarea că  vor proceda după criterii împărtășite de la tatăl și bunicul lor,