Da’ domnu judecător, aş putea?...

-Nu e frumos, cetăţene, să-i spui unei doamne „gâscă proastă”. Uite, dumneaei, aici de faţă, te-a reclamat fiindcă ai jignit-o şi cere să fii amendat şi char să acorzi o mică despăgubire pecuniară cu valoare morală.
-Deci –zice cu prefăcută naivitate inculpatul –nu am voie să-i spun doamnei „gâscă proastă”?
-Nu, nu este nici voie şi nici nu este bine. Comportamentul nostru nu trebuie să facă supărare nimănui.
- Dar, do’nu judecător, eu am voie să-i spun unei gâşte „stimată doamnă”?
- Ei, cum să nu fie voie? Aceasta dovedeşte delicateţe faţă de fiinţele necuvântătoare pe care ni le-a dat Dumnezeu. Da, desigur, poţi să-i spui „stimată doamnă” unei gâşte.
-Atunci =zise inculpatul întorcându-se spre reclamantă= stimată doamnă, primiţi scuzele mele.