DUS –ÎNTORS

”Dacă-i copil să se joace, dacă-i cal să tragă, dacă-i popă să citească!”

Elena M. Cîmpan

Ce bine ar fi ca fiecare să facă ce știe să facă sau să nu fie pus, de silă, de milă, să îndeplinească alte roluri!
În spațiul public, se simte ”omul potrivit la locul potrivit”, față de cel impus. Când vorbește, primul este la el acasă, cel de-al doilea nu are nici actele la el. Măcar dacă nu i-am mai vedea/ auzi. ( Nu ni-i mai arătați! Că e prea mult. ) E adevărat că nu toți se pricep la vorbe alese, nu au darul vorbirii, deși, teoretic, au învățat să vorbească/ să scrie la școală. Cum ar suna azi: ”X nu știe să vorbească”. Știe, dar nu a învățat la momentul potrivit reguli, greșeli. Dacă-l auzi în ”gașca lui”, e printre cei mai curtați. Scrobit, elegant. Dar gol. De aceea există consilieri, purtători de cuvânt, care să dreagă, din vorbe, imaginea spartă. Măcar atât.
Am crezut că fugind de situațiile acestea, nu ne vor ajunge. Le-am evitat, le-am înlocuit și nici nu le-am mai adus în discuție. Dar nu se poate. Nu ne lasă în pace. Pe orice cale, penibilul intră în viață, se instalează, obligându la opinie. Dacă ministrul învățământului nu face deloc cinste limbii române, treacă de la noi. Poate că e om de acțiune, gospodar, are el un plan bun și nu mai zicem nimic. Dar, nu! Dacă am încercat să evităm gândul cel rău, n-am avut încotro.
Pe orice cale, nu scăpăm/ scăpați de: implementare, transparența deciziilor, abordarea integrată, eliminarea unor incoerențe ( dar ale cui sunt? și înlocuirea cu altele? ) și alte exemple din fără sfârșita limbă de rumeguș.
Deși școala e în vacanță, există, în mediul virtual ( normal, cum altfel? ), de prelucrat și de răspuns până în 26 ianuarie, o consultare publică, în legătură cu planuri cadru de la liceu, unde materii, precum limba străină, dispar din trunchiul comun ( TC) și rămân ( dacă rămân! ) doar în curriculum diferențiat ( CD ) sau în cel la decizia școlii ( CDȘ ), fiind înlocuite cu altele, de impact în școală. Cine știe ce discipline, ”de dânșii inventate”!
Ce rost mai are? Precedentul a fost creat acum câțiva ani, când au scos latina, istoria patriei, tot în urma unei consultări publice. Pacientul se chinuie să trăiască și ei îl tot consultă. Reacțiile sunt critice. Dar nu vor schimba nimic. Oare școala aceasta a cui este?
La ce bun atâta limbă română, să îi corectezi pe agramați? Dar o limbă străină? Pentru plimbări, shopping, e de-ajuns un card cu cifre multe. Zerourile de aici le acoperă pe cele din cap. Istorie? Oricum, trecutul nu-l știe nimeni cum a fost...
Toate vin peste școală, ca un nor. Ce nu mai trece. Nu mai miroase a reformă. A altceva, mult mai trist.

Comentarii

01/10/20 19:58
..

Nu

02/10/20 12:24
Horea

Motto:
,,Caracterul însă al unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie însuşi profesorul.Odată interesul inteligenţei trezit pentru obiecte, odată simţirile sau judecata deprinse la observaţie, elevul ajunge prin proprie gândire la rezultate cari nu stau în carte. Dar să lăsăm aceasta, destul că şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregei individualităţi a omului; elevul- nu un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care-şi exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte pân-în gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare.”
(Mihai Eminescu, – „Educație și învățământ” , ziarul TIMPUL, 12 iulie 1880)

In conditiile pandemiei de COVID-19 cel mai frecvent secnariu aplicat in sistemul educational este cel galben sau mixt care, reprezintă un amestec de învățare față în față, la clasă, cu metodele online, cunoscut si sub denumirea de „blended learning”. Acest scenariu presupune ca o parte din materie să fie parcursă online, iar copiii să meargă pe rând la școală. Dincolo de această criză de COVID-19, există studii care arată că viitorul este al blended learning-ului, pentru că mintea elevilor s-a schimbat. Interacțiunea permanentă cu tehnologiile digitale modifică o parte din modul de funcționare a minții. Elevii au mult mai mult de câștigat dintr-un amestec, dintr-un blend, dintr-o hibridizare a metodelor față în față cu metode online.
Dar pentru a face fata nevoilor impuse de sistemul hibrid de educatie in conditiile pandemiei de COVID-19 (scenariul galben) e nevoie in primul rând de revizuirea programei școlare și simplificarea acesteia, formarea profesională a viitorilor pedagogi, consolidarea capacităților institutiilor centrale si judetene din domeniul învățământului si nu in ultimul rând asigurarea finanțării în proportie de 6% din PIB pentru educatie, conform legii învățământului în România.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5