CALENDARUL din 1932. Sângeorz-Băi – Maieru (Anieș) – Rodna (Valea Vinului)

În periodicul „Calendarul” (a. I, nr. 93, din 11 iulie 1932, director Nichifor Crainic), citim articolul (semnat cu pseudonimul „Peregrinus”) „Sângeorz-Băi: Anieșul și împrejurimile”, apărut sub genericul „Anchetele balneo-climaterice ale Calendarului”. Autorul scrie că „Sângeorz-Băi este unul din cele mai frumoase sate românești din Nordul Ardealului, aflat în drumul de la Năsăud spre cele două Rodne, în fermecătoarea vale a Someșului Mare” (n. n.: e vorba de Rodna Veche, actuala comună Rodna și Rodna Nouă, actuala comună Șanț). Satul acesta, „cu gospodării cuprinse cu oameni bogați, mai are și altă faimă, a vestitelor sale ape minerale, care adună multă lume din tot cuprinsul Ardealului în timpul verei”. „Apa, scrie autorul, cât și vâlceaua în care se strâng izvoarele se numește „borcut”, „fântână de vin”, numire destinată aproape tuturor izvoarelor minerale ce conțin acid carbonic, în regiunea nord-vestică a Ardealului și Moldovei”. Din acest text mai aflăm că izvoarele „au fost chiar de la început proprietatea comunei Sângeorz, care le administrează și azi”. Aici, „s-au făcut stabilimente pentru băi calde și reci”. „Analizele chimice au dovedit că toate cele 5 izvoare captate provin dintr’un singur bazin aflat la o mare adâncime, sub dealul compus din tuf calcaros și înconjurat de roci eruptive, care se continuă spre Rodna și Ilva Mică. Temperatura apei variază între 11 și 12 grade Celsius, de obiceiu mai ridicată în lunile de toamnă și mai scăzută primăvara și vara. Apa e limpede și incoloră, are un gust puțin sărat și pișcător, datorat marei cantități de acid carbonic liber. Astfel, izvorul nr. 2, cu 1128 cm la litru (după analiza prof. Ludwig și a doctorului Wilhelm Hanko) întrece în cantitatea de CO2 izvoarele similare de la Bicsad, Malmos și rivalizează cu cele mai vestite ape alcaline cloro-sodice din străinătate ca: Robitsch (Stirio), Gleichenberg (Stiria), Selters (Germania). Pe lângă bicarbonatul de sodiu și clorura de sodiu, izvoarele mai cuprind însemnate cantități de bicarbonat de fer, mangan și chiar litiu”. În privința proporției „la litru de clorură și bicarbonat de sodiu, apele de la Sângeorzul românesc se aseamănă cu cele de la Gheichemberg și Selters. Apele de la Sângeroz se recomandă în special în bolile de stomac, intestine, ficat, stimulând digestia, secreția celor 3 sucuri: gastric, pancreatic și intestinal, cât și a fierei”.

De asemenea, „au efecte miraculoase asupra cazurilor de icter (gălbinare)”. „Numărul mare al însănătoșiților în boala de stomac a făcut ca să se dea acestei stațiuni numele de „Karlsbadului Ardealului”. Încă de la 1932, stațiunea Sângeorz-Băi „era înzestrată cu un parc bine amenajat […], cu teren de tenis și popici, bibliotecă, muzică și cu putința de a face excursii în: valea Someșului Mare, valea Cormăii (bogată în păstrăvi), la stânele de pe vârful Dușii (1485 m) și al Prelucii (1460 m), care împinge înainte frumosul Corn al Arșiței sau mai îndepărtate: la Valea Vinului cu pozițiile sale pitorești”. Călătorul cu trenul poate să se oprească în apropierea Dejului să viziteze ruinele Cetății Ciceului. „Din satul Maieru, din apropierea Sângeorzului, pornesc spre Dej carele încărcate cu scândurile făcute în fierăstraiele mari, iar 9 km mai sus, pe valea Anieșului, se află băile Anieș, la poalele Măgurii Mari, înconjurate de jur împrejur de pădurea deasă de brad. Deși izvoarele minerale de aici nu sunt întru nimic mai prejos de cele de la Sângeorz, băile Anieș sunt astăzi într-o stare care e vecină cu părăsirea. În apropierea celor 2 stațiuni balneare: „Principesa Elena” (Valea Vinului – Rodna) și Sângeorz, Anieșul oferă excursii interesante turiștilor în masivul munților Rodnei. De aici, poți ajunge la vârful Mihăiasa Bujdei, apoi Izvorul Mare și Gemenea, Ghergheleul (2160 m) și Galații (2057 m), apoi, poți coborî peste muntele Corungiș în valea Izvorului Mare, care te duce la Valea Vinului sau mai departe spre Maramureș, în ținutul Izei și al Vișaielor”.

                                                                                        Icu Crăciun