Deputatul Bogdan Ivan: Când banii mergeau spre Bihor, erau investiții. Pentru alte orașe: AUSTERITATE!

De ce este atacată Lia Olguta Vasilescu pentru o problemă pe care nu a creat-o, dar pentru care a încercat să găsească o soluție?

Primăria Craiova nu a negociat țintele de decarbonizare.

Primăria Craiova nu a stabilit obligațiile privind certificatele de CO₂.

Primăria Craiova nu a administrat proiectul finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

Primăria Craiova nu a pierdut banii din Fondul pentru Modernizare.

Calendarul de restructurare și decarbonizare al CE Oltenia a fost asumat în 2020, în timpul Guvernului Orban. Acel calendar a pus cruce cărbunelui românesc și a lăsat companiile energetice să se descurce singure cu nota de plată uriașă a certificatelor de CO₂.

Împrumutul de la EximBank a fost contractat tocmai în acest context, pentru acoperirea costurilor generate de certificatele de CO₂. Nu pentru că Primăria Craiova ar fi gestionat investiția de modernizare.

În septembrie 2025, am cerut Guvernului 350 de milioane de lei pentru Electrocentrale Craiova, printr-un proiect de hotărâre de Guvern. În ianuarie 2026, am revenit cu un nou proiect: 30 de milioane de lei pentru Electrocentrale Craiova și 150 de milioane de lei pentru ELCEN București, pentru continuitatea alimentării cu agent termic. Banii nu au fost alocați.

Am identificat o soluție împreună cu primarul Lia Olguța Vasilescu: preluarea activelor și dezvoltarea unei soluții locale pentru producerea energiei termice, astfel încât municipiul să nu rămână blocat într-un proiect eșuat la nivelul sectorului energetic.

În schimb, la Oradea, lucrările erau atribuite la licitație pe valori mai mici, apoi prețurile creșteau după semnarea contractelor prin ajustări de costuri, acte adiționale și lucrări suplimentare.

Din 40 de investiții analizate, valoarea totală atribuită a fost de 914 milioane lei, iar nota finală a ajuns la 1,116 miliarde lei (+22%, adică peste 40 de milioane de euro în plus).

Exemple:

Nufărul-Cantemir a plecat de la 50,6 milioane lei și a ajuns la 73,7 milioane lei, după 14 acte adiționale.

Pasajul Magheru a plecat de la 14,5 milioane lei și a ajuns la 22,9 milioane lei.

Pasajul de pe Calea Borșului a plecat de la 53 milioane lei și a ajuns la 68,4 milioane lei.

Consiliul Județean Bihor:

1,95 miliarde de lei pe programul Anghel Saligny

aproape 1 miliard de lei pe CNI

90 de milioane de lei pe programul de risc seismic

aproximativ 2 miliarde de lei pentru infrastructură

Total: 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro.

Deci când banii mergeau spre Bihor, erau investiții. Pentru alte orașe: AUSTERITATE!