Debut editorial în lirica năsăudeană

        Se întâmplă adesea să credem că ,,poezia tânără’’aparţine în general autorilor tineri, că vocabula ,,tânăr’’ se referă în mod strict la vârstă. Dar în realitate, lucrurile nu se petrec aşa. Debuturile nu sunt obligatorii numai la vârsta tinereţii, ci au loc şi la vârste apropiate sau chiar mai îndepărtate, pentru că valoarea nu aşteaptă numărul anilor. Este cazul celor trei năsăudence, Luminiţa Rus Cincea, Daniela Bodiu şi Dorina Domnica Bugnari, care au debutat în toamna anului 2019 cu trei volume de poezie, prin care îşi scrutează propria lor pasiune, râvnind la o experienţă a trăirilor totale.

Luminiţa Rus Cincea vine în întâmpinarea cititorului cu volumul ,,Printre inimi’’, care se apropie întrucâtva de poezia lui Ion Minulescu, prin idei, mesaje şi conţinut.  Foloseşte  versul  alb,  cel lipsit de canoane, prin care cântă iubirea, viaţa cu ipostazele ei : ,,Te-am căutat în geana viselor şi.../ de atâta căutare am ostenit/Am ostenit complet !/ Te-am căutat sub sălcii plângătoare.../dar tu... tu ai fugit cu umbra pe cărare...’’ (Te-am căutat ). Notele de nostalgie după anii copilăriei sunt însoţite de o retorică discursivă, clasicizantă :,,Am plecat din casa/ copilăriei mele.../ În căutarea mea ;/Câteodată... gândurile/ sălăşluiesc în noi.../ Ca nişte păsări necunoscute/ Pe care nici nu bănuim/ Că ar putea zbura/ Spre care ţintă ?... (Copilărie ).  Sub aspect stilistic, poezia Luminiţei Cincea se remarcă prin versuri scurte, dinamice,  în care predomină  verbul cu toate nuanţele sale estetice, are cursivitate în exprimare şi o uşoară muzicalitate. M-a surprins folosirea unei ortografii care lasă cititorului libertatea de a medita, de a găsi valorile estetice ale ideilor sale. Este vorba de punctele de suspensie, poate uneori puse în exces, dar cu semnificaţii deosebite. Poezia este bogată în conţinut, evidenţiindu-se prin acurateţe, frumuseţe lăuntrică, având o largă paletă de categorii estetice : bucuria, fericirea, dar şi inegalabilul dor :  ,,Mi-e dor de mine/ De gândurile mele/ Trăznite../ Mi-e dor de lumea mea/ De vis.../ Mi-e dor,/ Mi-e dor de mine’’. Versurile d-nei Cincea sunt încărcate de lumina sufletului său pe care doreşte să o transmită cititorului.

Daniela Bodiu îşi intitulează volumul ,,Eu şi iubirea’’, un titlu sugestiv cu puternice rezonanţe interioare, care te invită la o lectură plăcută. Poezia se înscrie pe linia clasică, cu unele nuanţe moderne, nu numai prin structură, ci şi prin conţinut. Sunt versuri pine de sensibilitate, o sensibilitate creată prin imaginile poetice care deschid sufletul, sunt capabile să transfigureze discret şi cu fineţe trăirea : ,, Eu şi iubirea una suntem,/ Acelaşi ecou, aceleaşi scântei,/ Aceeaşi secundă din infinit,/ Aceeaşi culoare şi-un dor nesfârşit’’ (Eu şi iubirea). Mi s-au părut deosebit de reuşite  câteva metafore ce înnobilează poezia d-nei Daniela :  ,,vara bucuriei’’, ,,noi ancorăm în portul tinereţii’’, sau ,,noapte de catifea’’. Prin iubire, poeta îşi exprimă dragostea faţă de Dumnezeu : ,,Doamne, lasă-mi inima deschisă/ Să simt şi să primesc iubirea Ta/ Cu lacrimi şi cu rugi aprinse/ Să mă întorc mereu în Casa Ta’’(Rugăciunea iubirii). Sunt impresionante eseurile din cuprinsul cărţii, care vin ca o completare a ceea ce vrea autoarea să spună, ce caută prin poezie şi ce vrea să dea cititorului.

Dorina Domnica Bugnari –îşi face apariţia în spaţiul nostru literar cu volumul ,,Gânduri în vers’’prin care decantează un ansamblu de trăiri şi aspiraţii,  cu accente coşbuciene şi cu rădăcini în poezia populară. Şi aici predomină tema iubirii, exprimată în versuri simple, sincere şi curate. Am observat multitudinea dorinţelor pe care şi le exprimă, punând accent pe valorile morale : adevăr, cinste, corectitudine, bunătate, etc, Reflecţii existenţiale sunt exprimate cu prisosinţă în poezia,,Mai avem timp’’:  ,,Mai avem timp, voinţă doar/ Ne-ar trebui, ca nu-n zadar/ Să treacă clipa peste noi/ Şi să rămânem trişti şi goi’’. Este o poetă care reuşeşte să contureze portretele celor dragi (mama, bunica), abordează tema înstrăinării, pune în valoare un motiv popular, cel al dorului, dar nu uită de tradiţiile şi obiceiurile satului. Prezenţa invocaţiei retorice creează un anume dialog liric care impresionează prin puterea şi expresivitatea cuvântului. În ultima parte a volumului, intitulată ,, În graiul satului’’, poeta are în vedere aspectul lingvistic pe care îl redă cu toată autenticitatea şi frumuseţea lui. Poeziile celor trei autoare ne dau certitudinea că fiecare din ele se află pe un drum al devenirii, că fiecare tinde spre realizarea unor creaţii literare adevărate.