Deputatul Diana Morar despre pachetul de legi pe Justiţie: Avem un proiect de țară - să intrăm in Schengen!

"Raportul APCE este preponderent pozitiv pentru România. Raportul APCE reflectă un proces de evaluare aplicabil tuturor țările membre ale Consiliului Europei, nu doar României. Procesul de evaluare al APCE este diferit de procesul de monitorizare în domeniul Justiției desfășurat de Comisia Europeană.

Ministerul Justiției lucrează în coordonare cu Comisia Europeană în cadrul MCV; sunt aspecte care trebuie îmbunătățite și asta se întâmplă prin dezbaterea legilor justiției. În redactarea proiectelor Legilor justiției s-a ţinut cont de avizele Comisiei de la Veneția.

Legile justiției au fost redactate de echipa de conducere din care am făcut parte în 2020 și au stat în dezbatere până în 2022. Fostul ministru al Justiției a avut un an de zile la dispoziție să sesizeze Comisia de la Veneția, dar nu a făcut asta. Este aceeași duplicitate ca și în cazul desființării SIIJ: în Opoziție susținea desființarea SIIJ prin OUG, iar după ce a ajuns la guvernare, nu a mai dat OUG.

Ce spune raportul APCE:

• “Adunarea felicită autoritățile române pentru că au dat dovadă de voință politică și de angajament de a-și respecta pe deplin obligația de a se conforma standardelor democratice, așa cum a fost confirmat de cooperarea lor continuă cu mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și cu Comisia de monitorizare a Adunării în cadrul revizuirii periodice de monitorizare.”

• “Adunarea apreciază reformele structurale în curs de desfășurare ale sistemului judiciar românesc, menite să abordeze o serie de preocupări formulate, printre altele, de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO). Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, adoptată de Guvern la 30 martie 2022, stabilește obiective clare în acest sens și este însoțită de un mecanism de monitorizare”.

• “În ceea ce privește independența justiției, desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar la 11 martie 2022 a marcat un pas important și trebuie salutată. Cu toate acestea, unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar trebuie încă abordate. Deși competența de a investiga infracțiunile comise de magistrați a fost transferată în prezent procurorilor desemnați în cadrul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, se așteaptă ca, pentru investigațiile privind cazurile complexe de corupție, să se aloce resurse suficiente pentru a se asigura eficiența noului system.”

• “(...)Adunarea salută eforturile depuse în cadrul sistemului judiciar pentru combaterea corupției și, în special, adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Planului de integritate.”

• “În ceea ce privește cele trei legi privind justiția, și anume Statutul magistraților, Organizarea sistemului judiciar și Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost prezentate Parlamentului, Adunarea ia act de înființarea de către Parlament a Comisiei parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiției și invită autoritățile să urmeze recomandările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO, în special în ceea ce privește răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile de admitere în sistemul judiciar și normele privind statutul, precum și numirea și revocarea procurorilor specializați și de rang înalt.”

• “În ceea ce privește lupta împotriva corupției, Adunarea salută adoptarea de către Guvern, în decembrie 2021, a Strategiei anticorupție pentru perioada 2021-2025 și ia act cu satisfacție de eficiența sporită a investigării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt. (…) trebuie remarcat faptul că valoarea bunurilor confiscate de Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Confiscate (ANABI) a crescut considerabil în cursul anului trecut”.

• “Adunarea ia act cu satisfacție de progresele generale realizate de România în ceea ce privește protecția și respectarea drepturilor omului(….) De asemenea, Adunarea felicită Parlamentul României pentru că și-a revizuit Regulamentul de procedură în iunie 2022, permițând o urmărire mai eficientă a discursului instigator la ură în rândul politicienilor.”

• “Adunarea felicită România pentru angajamentul său de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Potrivit rapoartelor mecanismului de monitorizare a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, România poate fi considerată un exemplu de bune practici europene în acest domeniu..”

Asadar, dezbaterea parlamentara in derulare nu se circumscrie unei noi sesizări a Comisiei de la Venetia.

Astfel cum raportul menționat prevede, in parcursul legislativ al acestui pachet de legi, se au in vedere recomandarile de pana acum ale Comisiei de la Veneția si raportul GRECO, ceea ce, in conformitate, Ministerul Justitiei a făcut in cadrul acestor proiecte.

Dincolo de dezbaterea tehnică, lucrurile trebuie însă puse în context pentru ca românii să înțeleagă mai bine importanță acestei discuții pentru viața de zi cu zi. Avem un proiect de țară - să intrăm in Schengen. Îndeplinim toate condițiile tehnice și avem acum această șansă și o fereastră de oportunitate pe care o putem folosi ca la următorul JAI să readucem în discuție intrarea în Schengen. Și din acest punct de vedere practic, merită discutat, pentru că deși USR nu spune, dar sesizarea Comisiei de la Veneția necesită timp, această instituție nu lucrează de azi pe mâine; necesită timp, timp pe care, când USR a condus ministerul Justiției l-a avut, dar nu a sesizat Comisia de la Veneția", a transmis deputatul Diana Morar..