Din trecut, … pentru prezent

   Gândurile și preocupările oamenilor, din timpuri mai apropiate sau mai îndepărtate de zilele noastre, se regăsesc uneori și în scurte „însemnări și replici”, consemnate în diferite documente.

   Iată câteva exemple –

1. Reales ultima dată președinte al S.U.A în 1944, Franklin D. Roosevelt urma să fie instalat oficial la Casa Albă la 20 ianuarie 1945. Pentru aceasta a primit de la Secretariatul Casei Albe o invitație de a participa la ceremonie, invitație la care a răspuns „Președintele își exprimă regretul că, din cauza numeroaselor obligații oficiale, nu poate asista la festivitatea instalării Președintelui S.U.A”. A adăugat însă, scris de mână un post-scriptum „Mi-am aranjat treburile și sper că voi pitea veni la ceremonie. Veți primi răspunsul definitiv la 19 ianuarie   … ”.
2. La o întrunire electorală, candidații întreabă pe manifestanții din stradă  …  Cu cine sunteți voi ?   …   - cu liberalii ? -  răspunsul primit – NU !, poate cu țărăniștii… NU !, cu regaliștii ?   …   ferească Dumnezeu !, atunci    …   cu cine sunteți ? Răspunsul primit  …   Noi, suntem   …   cu  ZIUA !.
3. Al. Dumas-Fiul (1824-1895) a fost invitat la masă de un renumit medic din Marsilia pe care îl chema Giftal. La desert, medicul l-a rugat pe scriitor să-i improvizeze un catren. După câteva minute de gândire, Dumas a notat pe o hârtiuță,  „De când amicului Giftal / Orașul i s-a-ncredințat / S-a dărâmat orice spital / …   Și-un cimitir s-a adăugat !”.
4. La curtea domnească din Țara Românească mai exista încă la începutul sec. XIX obiceiul sărutului mâinii domnitorului de către supuși, indiferent de vârstă sau rang. Al. Dimitrie Ghica, ajuns domn, a dat la 21 iulie 1834 un Decret prin care desființa acel obicei. „Noi, Al. Dimitrie Ghica, voevod, cu mila lui Dumnezeu domn a toatei Țărei Românești   …   Vechiul obicei consfințit – sărutare de mână, ca un deosebit semn de cinstire și de supunere către Domnul țării   …   Socotind domnia mea drept  destoinică dovadă și cuvenit respect în îndeplinirea îndatoririlor din partea fieștecăruia, supunerea la pravili și la poruncile stăpânirei și adevărata dragoste către persoana noastră, care nu suntem la îndoială că se vor păzi cu scumpătate de către toți, desființăm pe viitorime acel obiceiu al sărutării de mână. Sfatul Administrativ este poftit a da această domnească punere la cale la toată obștea”.