L a 2 4 i a n u a r i e … 1 8 5 9

Evenimentele premergătoare și de început ale anului 1859, încheiate în Moldova cu alegerea ca domn, la 5 ianuarie, a colonelului Al. Ioan Cuza, au continuat în Țara Românească (numită în corespondența diplomatică a timpului și Muntenia), prin alegerile de deputați pentru Adunarea Electivă ce urma să fie alcătuită din 72 de membrii. În componența ei s-au conturat două grupări, una ce cuprindea pe simpatizanți ai partidei naționale, (care se pronunța pentru unirea cu Moldova) și alta ai conservatorilor(care erau potrivnici unirii). Fiecare grupare avea candidați proprii la domnie, partida națională pe Nicolae Golescu, C. A. Rosetti și Vasile Boerescu, iar conservatorii pe Gh. Bibescu și pe fratele acestuia, Barbu Știrbei. Partida națională, fiind în minoritate, s-a mobilizat exemplar, în principal „mobilizând” meseriași (tăbăcari, măcelari, negustori), locuitori de la marginea Bucureștiului, tineretul studios, elevi ai claselor superioare, dar și țărani din Dâmbovița și Ilfov. În dimineața zilei de 22 ianuarie 1859, când s-au deschis lucrările Adunării Elective, în „zonă” se afla o „mulțime”, din care, la un moment dat unii reprezentanți ai ei au pătruns în sala de ședință. Reprezentanții partidei naționale au cerut de la început să fie invalidați acei deputați care au fost aleși în mod neregulamentar, reușind invalidarea a 9 deputați (7 ai conservatorilor și 2 ai partidei naționale), ajungându-se astfel ca partida națională să aibă 30 de mandate iar conservatorii 33, fiecare grupare vrând să fie ales domn un reprezentant al ei. În această situație, într-o întâlnire a membrilor partidei naționale, ținută în noaptea de 23/24 ianuarie într-o sală a Hotelului „Concordia”, Dimitrie Ghica, propune să fie ales domn colonelul Al. Ioan Cuza, propunere care întruni adeziunea unanimă.
La 24 ianuarie 1859, orele 11, când se deschide ședința Adunării Elective, Vasile Boerescu, ceru președintelui o ședință secretă, care s-a desfășurat într-o sală vecină, ședință în care, același Vasile Boerescu, propune, pentru a se evita discordia, să fie ales ca domn Al. Ioan Cuza, domnul Moldovei. Propunea a produs o bună impresie, astfel că ea dobândi asentimentul participanților, fapt consemnat într-un act încheiat pe loc, semnat de toți cei prezenți și întărit prin jurământ. Înțelegerea fiind stabilită, deputații trec în sala de ședință unde are loc alegerea domnului, după ce se depune jurământul ce stipula faptul că votul nu va fi influențat de nici un interes personal. Când s-a desfăcut urna, toate buletinele de vot aveau înscrise pe ele un singur nume - ALEXANDRU IOAN CUZA - Rezultatul este adus la cunoștința mulțimii dimprejur, ceea ce a provocat o adevărată explozie de entuziasm la care au participat între 30.000 și 50.000 de oameni. Îndată după aflarea rezultatului votului, președintele Adunării Elective trimise o telegramă „Înălțimii sale Al. Ioan Cuza, domnul Moldovei, anunțându-i alegerea în unanimitate, invitându-l să ea cârma țării”. Al. I. Cuza răspunde telegrafic „Mulțumesc Adunării Elective pentru votul său unanim … și declar că primesc cu mândrie și recunoștință de a fi domn a Țării Românești, precum sunt domn al Moldovei”.
Un moment înălțător din istoria românilor se încheia atunci iar Europa era pusă în „fața faptului împlinit”.